Search

Copyright of Ginecologia.ro is the property of MEDICHUB MEDIA, S.R.L. and its content may not be copied or emailed to multiple sites or posted to a listserv without the copyright holder's express written permission. However, users may print, download, or email articles for individual use. This abstract may be abridged. No warranty is given about the accuracy of the copy. Users should refer to the original published version of the material for the full abstract. (Copyright applies to all Abstracts.)

Introduction. The incidence of embryonic demise is 25%. Complications of the first trimester pregnancy are a current health problem. The etiology of the embryonic demise is multifactorial, with chromosomal abnormalities being the most common (40%). In prenatal monitoring, it is desirable to increase the effectiveness of screening methods and improve diagnostic methods for first-trimester pregnancies whose outcome can be reserved. Materials and method. The paper is a prospective case-control analysis that took place at the "Dominic Stanca" Clinic of Obstetrics and Gynecology in Cluj-Napoca between 2015 and 2017, and comprised two groups of patients: 81 patients with first-trimester pregnany in evolution and 89 of patients with a potentially reserved outcome pregnancy, both groups having amenorrhea between 6 and 11 weeks. Endovaginal ultrasounds were performed to assess the distance between the yolk sac and the embryo (DYSE), and venous blood was harvested for serum dosing of the soluble vasculo-endothelial growth factor (sFlt-1). Results. Significant statistical differences were observed between the serum level of the serological follow-up observed in the two groups, respectively a significantly lower serum level in the reserved outcome pregnancies compared to the favorable ones (p<0.001). Conclusions. The identification of low serum levels of sFlt-1 followed in this study can be considered as a screening prediction test of potentially reserved outcome pregnancies. [ABSTRACT FROM AUTHOR]

Pe măsură ce structurile fetale şi cele placentare se dezvoltă, reţeaua lor vasculară devine mai pronunţată. Prin urmare, pe timpul sarcinii este posibilă observarea a trei unităţi separate şi totuşi unite: circulaţia maternă, placentară şi fetală. Partea maternă a circulaţiei placentare este reprezentată de arterele uterine şi de ramurile acestora, care se ramifică până la placa deciduală a placentei. Cu ajutorul ecografiei Doppler se poate identifica şi caracteriza, chiar din trimestrul I de sarcină, fluxul vascular de la nivelul arterei uterine, arterelor arcuate, radiale, precum şi de la nivelul arterelor spiralate. Placenta este organul unde se întâlnesc două sisteme circulatorii perfect distincte: unul deschis - matern şi altul închis - fetal. În nicio parte a placentei nu există o comunicare directă între sângele matern şi cel fetal. Aceste evenimente pot fi studiate cu acurateţe prin ecografia 2D, 3D color sau power Doppler. Analiza Doppler pulsat arată două tipuri de unde obţinute din spaţiul intervilos: unda pulsatilă arterială şi flux venos continuu. Trimestrul I de sarcină permite evaluarea circulaţiei fetale la diferite niveluri: circulaţia ombilicală, vasele arteriale periferice (aorta descendentă, vasele intracerebrale), cordul, structuri venoase (vena cavă inferioară, ductul venos). Circulaţia ombilicală este prezentă începând de la şase săptămâni de amenoree, când vascularizaţia viloasă confluează cu tubul cardiac primitiv. Spectrul Doppler obţinut din circulaţia centrală venoasă a embrionului aduce informaţii referitoare la aspectul fiziologic al ventriculului drept. Astfel, informaţii specifice legate de presarcină, complianţa miocardului şi de presiunea la sfârşitul diastolei pot fi obţinute prin urmărirea Doppler a DV, precum şi a venei cave inferioare (VCI). După şase săptămâni de gestaţie, pot fi detectate semnale spectrale şi de culoare Doppler de flux pulsatoric de sânge în inima fetală şi vasele mari. În ultima parte a primului trimestru de sarcină, ultrasonografia şi înregistrarea Doppler pot fi realizate transabdominal. [ABSTRACT FROM AUTHOR]

Copyright of Ginecologia.ro is the property of MEDICHUB MEDIA, S.R.L. and its content may not be copied or emailed to multiple sites or posted to a listserv without the copyright holder's express written permission. However, users may print, download, or email articles for individual use. This abstract may be abridged. No warranty is given about the accuracy of the copy. Users should refer to the original published version of the material for the full abstract. (Copyright applies to all Abstracts.)

Copyright of Ginecologia.ro is the property of MEDICHUB MEDIA, S.R.L. and its content may not be copied or emailed to multiple sites or posted to a listserv without the copyright holder's express written permission. However, users may print, download, or email articles for individual use. This abstract may be abridged. No warranty is given about the accuracy of the copy. Users should refer to the original published version of the material for the full abstract. (Copyright applies to all Abstracts.)

Examinarea cu ultrasunete este metoda de elecție în diagnosticul sarcinii oprite în evoluție, precum și a sarcinii cu potențial evolutiv rezervat. Incidența evoluției nefavorabile a sarcinii este crescută în primul trimestru. Înainte ca embrionul să fie identificat prin ultrasonografie, caracteristicile ecografice ale sacului gestațional pot fi utilizate ca factori de prognostic. Odată vizualizat embrionul și vezicula vitelină, se pot utiliza de asemenea ca markeri ecografici de prognostic: dimensiunea sacului gestațional raportată la cea a embrionului, rata de creștere a embrionului din momentul identificării activității cardiace, aspectul și dimensiunea veziculei viteline, fluxul diastolic permanent sau semnalele vasculare anormale de la nivelul veziculei viteline. Un element explorat insuficient rămâne distanța dintre embrion și vezicula vitelină, din momentul în care aceste structuri devin vizibile. Distanța dintre embrion și vezicula vitelină ≤ 2 mm reprezintă un parametru ecografic cu rol predictiv important, care sugerează o posibilă evoluție nefavorabilă a sarcinii. Corelațiile dintre această distanță și alți parametrii ecografici (lungimea cranio- caudală a embrionului, aspectul, dimensiunea și vascularizația veziculei viteline) sau dintre această distanță și anumiți parametrii serologici (nivelul plasmatic al progesteronului și al β hCG-ului), pot constitui factori predictivi pentru evoluția nefavorabilă a sarcinii de prim trimestru. [ABSTRACT FROM AUTHOR]