Search

Copyright of Ginecologia.ro is the property of MEDICHUB MEDIA, S.R.L. and its content may not be copied or emailed to multiple sites or posted to a listserv without the copyright holder's express written permission. However, users may print, download, or email articles for individual use. This abstract may be abridged. No warranty is given about the accuracy of the copy. Users should refer to the original published version of the material for the full abstract. (Copyright applies to all Abstracts.)

Copyright of Ginecologia.ro is the property of MEDICHUB MEDIA, S.R.L. and its content may not be copied or emailed to multiple sites or posted to a listserv without the copyright holder's express written permission. However, users may print, download, or email articles for individual use. This abstract may be abridged. No warranty is given about the accuracy of the copy. Users should refer to the original published version of the material for the full abstract. (Copyright applies to all Abstracts.)

Copyright of Ginecologia.ro is the property of MEDICHUB MEDIA, S.R.L. and its content may not be copied or emailed to multiple sites or posted to a listserv without the copyright holder's express written permission. However, users may print, download, or email articles for individual use. This abstract may be abridged. No warranty is given about the accuracy of the copy. Users should refer to the original published version of the material for the full abstract. (Copyright applies to all Abstracts.)

With the development of ultrasonography, many placental lesions have become detectable since the first trimester of pregnancy. Some of the most common placental lesions diagnosed by ultrasound are hypoechoic images, causing controversy over differential diagnosis and possible damage to the fetus. Placental lakes are anechoic lesions with a diameter ≥1 cm surrounded by placental tissue with normal echogenicity, being frequently diagnosed in the second trimester of pregnancy. Their incidence varies between 2.2% and 17.8%, usually without impact on fetal development. Subchorionic cysts are anechoic lesions, without Doppler signal, that can be detected from the first trimester. Their content differs from amniotic fluid and histologically there are detected perivillous fibrin desposits and X cells. The association with intrauterine growth restriction (IUGR) assumes: cyst count >3, diameter >4.5 cm or their location near the placental cord insertion site (PCIS). Echogenic cystic lesions (ECL) are hypoechoic lesions ≥1 cm in diameter, characterized by an echogenic crown and an irregular border. They may be correlated with IUGR and preeclampsia, histologically identifying predominantly as inter-villous thrombi. Other possible differential diagnoses should be considered: chorioangiomas, hydatiform moles, placenta accreta, and "vanishing twin". In conclusion, a wide range of placental lesions can be detected by ultrasound, with a variable echo over the development of the fetus. The antenatal diagnosis of these entities is of particular importance. [ABSTRACT FROM AUTHOR]

Introduction. The incidence of embryonic demise is 25%. Complications of the first trimester pregnancy are a current health problem. The etiology of the embryonic demise is multifactorial, with chromosomal abnormalities being the most common (40%). In prenatal monitoring, it is desirable to increase the effectiveness of screening methods and improve diagnostic methods for first-trimester pregnancies whose outcome can be reserved. Materials and method. The paper is a prospective case-control analysis that took place at the "Dominic Stanca" Clinic of Obstetrics and Gynecology in Cluj-Napoca between 2015 and 2017, and comprised two groups of patients: 81 patients with first-trimester pregnany in evolution and 89 of patients with a potentially reserved outcome pregnancy, both groups having amenorrhea between 6 and 11 weeks. Endovaginal ultrasounds were performed to assess the distance between the yolk sac and the embryo (DYSE), and venous blood was harvested for serum dosing of the soluble vasculo-endothelial growth factor (sFlt-1). Results. Significant statistical differences were observed between the serum level of the serological follow-up observed in the two groups, respectively a significantly lower serum level in the reserved outcome pregnancies compared to the favorable ones (p<0.001). Conclusions. The identification of low serum levels of sFlt-1 followed in this study can be considered as a screening prediction test of potentially reserved outcome pregnancies. [ABSTRACT FROM AUTHOR]

Copyright of Ginecologia.ro is the property of MEDICHUB MEDIA, S.R.L. and its content may not be copied or emailed to multiple sites or posted to a listserv without the copyright holder's express written permission. However, users may print, download, or email articles for individual use. This abstract may be abridged. No warranty is given about the accuracy of the copy. Users should refer to the original published version of the material for the full abstract. (Copyright applies to all Abstracts.)

Copyright of Ginecologia.ro is the property of MEDICHUB MEDIA, S.R.L. and its content may not be copied or emailed to multiple sites or posted to a listserv without the copyright holder's express written permission. However, users may print, download, or email articles for individual use. This abstract may be abridged. No warranty is given about the accuracy of the copy. Users should refer to the original published version of the material for the full abstract. (Copyright applies to all Abstracts.)

Copyright of Ginecologia.ro is the property of MEDICHUB MEDIA, S.R.L. and its content may not be copied or emailed to multiple sites or posted to a listserv without the copyright holder's express written permission. However, users may print, download, or email articles for individual use. This abstract may be abridged. No warranty is given about the accuracy of the copy. Users should refer to the original published version of the material for the full abstract. (Copyright applies to all Abstracts.)

Introducere. Puţine tehnici de investigaţie paraclinică au avut în medicină impactul pe care l-a avut ecografia. Aprecierea unei dezvoltări normale a embrionului şi ulterior a fătului este completată de tehnici 3D care au deschis noi posibilităţi de cercetare a diferenţierii şi creşterii embrionare şi fetale, oferind perspectiva unei vizualizări mai detaliate a produsului de concepţie in utero. 3D HD Live este o tehnică de obţinere a unor imagini „realiste” printr-o postprocesare a imaginilor care se bazează pe recunoaşterea automată a componentelor structurale analizate cu augmentarea elementelor de suprafaţă şi utilizarea unui spectru de culori asemănător cu cel al ţesuturilor examinate. Silhouette este un algoritm de dată relativ recentă care permite vizualizarea interfeţelor tisulare cu densităţi diferite, permiţând obţinerea unor imagini tridimensionale în care sunt conturate cavităţile care apar sub forma unui conţinut transparent. Materiale şi metodă. Au fost evaluate săptămânal, între 6 şi 12 săptămâni, 31 de cazuri în 2D şi concomitent, prin diferite tehnici tridimensionale, pentru aprecierea corectă a aportului ecografiei 3D. De asemenea, au fost analizate informaţiile din literatură pe această temă pentru compararea datelor. Rezultate şi concluzii. 3D HD Live şi 3D HD Live Silhouette permit constant evidenţierea primelor structuri cerebrale la embrioni măsurând lungimi craniopodale de la 9,3-23,9 mm. Numeroasele tehnici tridimensionale au permis îmbunătăţirea evaluării 2D, cu apariţia progresivă a unor algoritmi care permit evidenţierea unor aspecte inaccesibile vizualizării până nu de mult. Trebuie însă menţionat că aportul ecografiei 3D este aditiv, existând în literatură un impresionant număr de articole care dezbat utilitatea reală a ecografiei 3D în primele 12 săptămâni de sarcină. Totuşi, progresul constant al tehnologiei, cu îmbunătăţirea periodică a imaginilor obţinute, vor impune cu siguranţă tot mai mult utilizarea 3D în prima parte a sarcinii. [ABSTRACT FROM AUTHOR]

Introducere. La nivelul compartimentului pelvian anterior există trei grupe de ligamente care au rol suportiv pentru uretră: ligamentele periuretrale, parauretrale şi pubouretrale. Acestea împreună cu peretele vaginal anterior asigură continenţa urinară. O leziune a structurilor menţionate poate determina apariţia cistocelului, a hipermobilităţii uretrale sau a incontinenţei urinare de efort (IUE). Cuantificarea leziunilor se poate realiza prin examinarea clinică, în asociere cu ultrasonografia transperineală. Materiale şi metodă. A fost realizat un studiu transversal în care au fost incluse 70 de paciente cu disfuncţii ale compartimentului pelvian anterior şi paciente de control. Pacientele au fost evaluate clinic, utilizând sistemul de cuantificare a prolapsului organelor pelviene (POP-Q), şi ultrasonografic, prin abord transperineal. Parametrii prin care s-a definit mobilitatea colului vezical au fost diferenţa dintre distanţa simfiză pubiană (SP) - col vezical (CV) în repaus şi în timpul manevrei Valsalva şi deplasarea înspre posterior a colului vezical (DPCV). În aceleaşi condiţii s-a evaluat şi modificarea unghiului uretro-vezical posterior (UVP). Rezultate. Din totalul pacientelor, 52% au prezentat stadiul POP-Q ≥2. Cel mai frecvent simptom asociat a fost pierderea involuntară de urină. La pacientele cu POP-Q≥2 care au prezentat IUE, distanţa SP-CV s-a redus în medie cu 13,8 mm, PCV a crescut în medie cu 5,59 mm, iar media diferenţelor UVP (repaus versus Valsalva) a crescut cu 27,69°. La pacientele cu POP-Q≥2 fără IUE, distanţa SP-CV s-a redus în medie cu 19,5 mm, PCV a crescut în medie cu 14 mm, iar media diferenţelor UVP (repaus versus Valsalva) a crescut cu 7°. Concluzii. În grupul pacientelor cu IUE s-a înregistrat o creştere semnificativ mai mare a unghiului UVP, comparativ cu grupul fără IUE. În grupurile studiate comparativ, reducerea distanţei SP-CV şi, respectiv, creşterea DPCV nu au fost semnificative statistic. [ABSTRACT FROM AUTHOR]

Pe măsură ce structurile fetale şi cele placentare se dezvoltă, reţeaua lor vasculară devine mai pronunţată. Prin urmare, pe timpul sarcinii este posibilă observarea a trei unităţi separate şi totuşi unite: circulaţia maternă, placentară şi fetală. Partea maternă a circulaţiei placentare este reprezentată de arterele uterine şi de ramurile acestora, care se ramifică până la placa deciduală a placentei. Cu ajutorul ecografiei Doppler se poate identifica şi caracteriza, chiar din trimestrul I de sarcină, fluxul vascular de la nivelul arterei uterine, arterelor arcuate, radiale, precum şi de la nivelul arterelor spiralate. Placenta este organul unde se întâlnesc două sisteme circulatorii perfect distincte: unul deschis - matern şi altul închis - fetal. În nicio parte a placentei nu există o comunicare directă între sângele matern şi cel fetal. Aceste evenimente pot fi studiate cu acurateţe prin ecografia 2D, 3D color sau power Doppler. Analiza Doppler pulsat arată două tipuri de unde obţinute din spaţiul intervilos: unda pulsatilă arterială şi flux venos continuu. Trimestrul I de sarcină permite evaluarea circulaţiei fetale la diferite niveluri: circulaţia ombilicală, vasele arteriale periferice (aorta descendentă, vasele intracerebrale), cordul, structuri venoase (vena cavă inferioară, ductul venos). Circulaţia ombilicală este prezentă începând de la şase săptămâni de amenoree, când vascularizaţia viloasă confluează cu tubul cardiac primitiv. Spectrul Doppler obţinut din circulaţia centrală venoasă a embrionului aduce informaţii referitoare la aspectul fiziologic al ventriculului drept. Astfel, informaţii specifice legate de presarcină, complianţa miocardului şi de presiunea la sfârşitul diastolei pot fi obţinute prin urmărirea Doppler a DV, precum şi a venei cave inferioare (VCI). După şase săptămâni de gestaţie, pot fi detectate semnale spectrale şi de culoare Doppler de flux pulsatoric de sânge în inima fetală şi vasele mari. În ultima parte a primului trimestru de sarcină, ultrasonografia şi înregistrarea Doppler pot fi realizate transabdominal. [ABSTRACT FROM AUTHOR]

Copyright of Ginecologia.ro is the property of MEDICHUB MEDIA, S.R.L. and its content may not be copied or emailed to multiple sites or posted to a listserv without the copyright holder's express written permission. However, users may print, download, or email articles for individual use. This abstract may be abridged. No warranty is given about the accuracy of the copy. Users should refer to the original published version of the material for the full abstract. (Copyright applies to all Abstracts.)

Copyright of Ginecologia.ro is the property of MEDICHUB MEDIA, S.R.L. and its content may not be copied or emailed to multiple sites or posted to a listserv without the copyright holder's express written permission. However, users may print, download, or email articles for individual use. This abstract may be abridged. No warranty is given about the accuracy of the copy. Users should refer to the original published version of the material for the full abstract. (Copyright applies to all Abstracts.)

Copyright of Ginecologia.ro is the property of MEDICHUB MEDIA, S.R.L. and its content may not be copied or emailed to multiple sites or posted to a listserv without the copyright holder's express written permission. However, users may print, download, or email articles for individual use. This abstract may be abridged. No warranty is given about the accuracy of the copy. Users should refer to the original published version of the material for the full abstract. (Copyright applies to all Abstracts.)

Copyright of Ginecologia.ro is the property of MEDICHUB MEDIA, S.R.L. and its content may not be copied or emailed to multiple sites or posted to a listserv without the copyright holder's express written permission. However, users may print, download, or email articles for individual use. This abstract may be abridged. No warranty is given about the accuracy of the copy. Users should refer to the original published version of the material for the full abstract. (Copyright applies to all Abstracts.)

Copyright of Ginecologia.ro is the property of MEDICHUB MEDIA, S.R.L. and its content may not be copied or emailed to multiple sites or posted to a listserv without the copyright holder's express written permission. However, users may print, download, or email articles for individual use. This abstract may be abridged. No warranty is given about the accuracy of the copy. Users should refer to the original published version of the material for the full abstract. (Copyright applies to all Abstracts.)

Copyright of Ginecologia.ro is the property of MEDICHUB MEDIA, S.R.L. and its content may not be copied or emailed to multiple sites or posted to a listserv without the copyright holder's express written permission. However, users may print, download, or email articles for individual use. This abstract may be abridged. No warranty is given about the accuracy of the copy. Users should refer to the original published version of the material for the full abstract. (Copyright applies to all Abstracts.)

În chirurgia vaginală reconstructivă, rezultatele funcţionale nu se corelează liniar cu rezultatele anatomice. Prolapsul genital și incontinenţa urinară se asociază cu reducerea excitării sexuale, cu raritatea orgasmelor și dispareunie. Dispareunia și disfuncţia sexuală după chirurgia vaginală sunt raportate diferit de către diferiţi autori. Dimensiunile fizice ale vaginului nu influenţează semnificativ funcţia sexuală. Locul chirurgiei vaginale are un impact mai semnificativ asupra ratelor dispareuniei postoperatorii. Repararea peretelui vaginal posterior a fost asociată cu o rată mai mare a dispareuniei postoperatorii, mai ales atunci când se efectuează o plicaturare a mușchilor ridicători anali. Din cauza datelor contradictorii în ceea ce privește repararea cu meșă, trebuie cântărite cu atenţie beneficiile rezultatelor durabile comparativ cu impactul posibil negativ asupra funcţiei sexuale. Activitatea sexuală, cât și satisfacţia sexuală trebuie să constituie criterii de măsurat după tratamentul chirurgical reconstructiv vaginal. [ABSTRACT FROM AUTHOR]

Incontinenţa urinară (IU) reprezintă o afecţiune cu un impact negativ semnificativ asupra pacientelor, reflectat atât în plan fizic și psihic, cât și social, prevalenţa globală a acestei patologii fiind de 40%. În prezent, nicio metodă imagistică nu este considerată gold standard în diagnosticul și conduita impusă de IU. Ecografia transperineală este o metodă ușor accesibilă în vederea evaluării IU. Conform recomandărilor elaborate în urma întrunirii forurilor specializate în IU, ecografia transperineală nu este recomandată în cadrul evaluării primare la paciente cu IU (nivel de evidenţă 3/grad de recomandare C), fiind considerată un test opţional în cazul pacientelor cu IU recurentă sau mixtă. Pentru efectuarea ecografiei transperineale se utilizează un transductor convex de 3,5-6 MHZ. Printre elementele care pot fi cuantificate prin această tehnică în cazul IU se evidenţiază: mobilitatea colului vezical, unghiul uretro-vezical posterior/anterior, joncţiunea vezico-uretrală, grosimea peretelui vezical, evaluarea fiind efectuată comparativ, în condiţii de repaus și în timpul manevrei Valsalva. De asemenea, pot fi decelate aspecte incidentale, precum prezenţa unor diverticuli uretrali, care pot fi cauze ale IU. Standardizarea determinărilor efectuate poate contribui la evaluarea exhaustivă a cazurilor cu IU și la alegerea algoritmului ideal în conduita impusă de această entitate patologică. [ABSTRACT FROM AUTHOR]

Sindromul vezicii urinare hiperactive (VUH) include imperiozitatea și incontinenţa urinară prin imperiozitate (IUI) și apare frecvent în urma corecţiei chirurgicale a incontinenţei urinare de efort (IUE). Identificarea factorilor de risc pentru apariţia simptomelor VUH este importantă pentru a putea informa pacienta în mod corespunzător înainte de intervenţia chirurgicală. Postoperator, incidenţa imperiozităţii persistente este de 15%, iar cea a IUI este de 30%. Femeile diagnosticate cu incontinenţă urinară mixtă, predominantă prin imperiozitate, prezintă persistenţa simptomatologiei după intervenţia chirurgicală, comparativ cu pacientele cu IUE. Vârsta înaintată constituie, de asemenea, un factor de risc pentru apariţia simptomelor de VUH. Parametrii urodinamici ai VUH (presiunea crescută a detrusorului, presiunea intraluminală uretrală, fluxul urinar) pot prezice apariţia imperiozităţii postoperator sau a IUI. Gestionarea simptomelor VUH după intervenţia chirurgicală efectuată pentru IUE este aceeași ca și în cazul VUH idiopatice. Cu toate acestea, înainte de începerea tratamentului, este esenţial să excludem alţi factori care pot determina imperiozitate: obstrucţiile tractului urinar, infecţia tractului urinar sau eroziunea bandeletei. Simptomele VUH sunt frecvent raportate după intervenţia chirurgicală. Severitatea simptomelor de imperiozitate, lipsa complicaţiilor intraoperatorii și cura chirurgicală concomitentă a prolapsului sunt predictori importanţi ai imperiozităţii persistente sau ai apariţiei IUI postoperator. [ABSTRACT FROM AUTHOR]

Incontinenţa urinară de efort (IUE) este o afecţiune frecventă care afectează global una din trei femei. În urmă cu mai mult de trei decenii, colposuspensiile retropubiene și bandeletele pubovaginale cu fascie autologă au fost principalele metode chirurgicale utilizate pentru tratarea IUE. Pe măsură ce tehnologia a avansat, tratamentul chirurgical al IUE s-a îmbunătăţit, prin implementarea materialului sintetic. În ultimii zece ani, tehnica standard acceptată a fost operaţia de suspensie suburetrală. În prezent, majoritatea femeilor cu IUE optează pentru bandeleta suburetrală, existând peste 3,6 milioane de astfel de bandelete montate în întreaga lume. În ceea ce privește tipul de bandeletă care trebuie folosit pentru femeia incontinentă, se consideră că atât bandeletele sintetice, cât și cele nesintetice au rezultate bune pentru majoritatea pacientelor. Obezitatea și vârsta înaintată nu influenţează rezultatul intervenţiei. Montarea unei bandelete sintetice pentru IUE trebuie evitată în caz de eroziune uretrală sau vaginală în antecedente, diverticul uretral, fistulă uretro-vaginală sau leziuni uretrale anterioare. În aceste cazuri, pentru a scădea morbiditatea, bandeleta pubovaginală fascială ar trebui să fie alegerea optimă. Pentru a elimina unele dintre efectele secundare, a fost dezvoltată o nouă generaţie de bandelete, numite „mini-slinguri”. Acestea sunt de dimensiuni mai reduse și nu penetrează ţesuturile la fel de profund comparativ cu cele standard. Materialul sintetic, alături de dimensiunea porilor reprezintă alte caracteristici care trebuie luate în considerare la alegerea bandeletei. Rezultatele pe termen lung ale utilizării bandeletelor în cura IUE sunt corelate cu experienţa chirurgului, particularităţile biologice ale pacientelor, dar și cu caracteristicile bandeletei. [ABSTRACT FROM AUTHOR]

Preeclampsia (PE) rămâne o problemă majoră a obstetricii, reprezentând una dintre principalele cauze de mortalitate și morbiditate materno-fetală. Obiectivele acestei cercetări au fost evaluarea parametrilor Doppler la nivelul arterei uterine (IP, notch-ul și combinațiile acestora) la gravidele cu risc, în trimestrul I și al II-lea de sarcină, cu scopul de a realiza o predicție cât mai precoce a PE. S-au considerat aspecte anormale ale Dopplerului arterei uterine prezența notch-ului bilateral și/sau a mediei IP >percentila a 95-a. Din lotul total de 120 de gravide luate în studiu, 26 au dezvoltat PE, reprezentand lotul I, iar 94 de paciente cu evoluție fiziologică a sarcinii au consituit lotul al II-lea. Examinarea Doppler a arterei uterine în trimestrul I de sarcină a evidențiat IP patologic la 26,9% gravide din lotului I și la 13,8% din lotul al II-lea. Prezenta notchului bilateral la nivelul arterei uterine în trimestrul I de sarcina a fost evidenţiata la 61,5% gravide din lotul I, și 41,5% din lotul al II-lea. Modificările globale ale parametrilor Doppler studiați în trimestrul I, au fost prezente la 65,4% gravide din lotul I și 48,9% din lotul al II-lea. Examinarea Doppler a arterei uterine în trimestrul al II-lea de sarcină a evidențiat IP patologic la 53,8% gravide din lotul I și 13.8% din lotul al II-lea. Analiza globală a parametrilor Doppler modificați în trimestrul al II-lea a evidenţiat IP patologic, notch sau asocierea acestora la 73,1% gravide din lotul I și la 23,4 % din lotul al II-lea. Examinarea Doppler a arterei uterine constituie un test de screening non-invaziv eficient pentru apariția PE la sarcinile cu risc. Persistența notch-ului bilateral și constatarea unei valori anormale a IP din primul în al doilea trimestru au identificat grupul de paciente cu riscul cel mai mare de a dezvolta PE. [ABSTRACT FROM AUTHOR]

Malformațiile cardiace sunt cele mai frecvente anomalii congenitale, acestea putând fi întâlnite atât izolat, cât și în asociere cu anomalii cromozomiale. Prima examinare a cordului fetal este recomandată în timpul screeningului pentru anomalii cromozomiale de trimestrul I și aceasta trebuie să fie urmată de o reevaluare între 20 și 23 de săptămâni de sarcină. Astfel, pacientelor care nu prezintă factori de risc pentru malformații cardiace li se va efectua o evaluare de bază a cordului fetal. Pacientele care prezintă oricare dintre următorii factori de risc: translucența nucală >= 3,5 mm, suspiciunea absenței ductului venos, suspiciunea unei malformații cardiace la evaluarea de bază a cordului fetal, antecedente de defecte cardiace severe la făt/copil, beneficiază de evaluarea în detaliu a cordului fetal. Principiile de bază ale examinării cordului în primul trimestru de sarcină sunt similare cu cele utilizate la vârste gestaționale avansate, fiind recomandată examinarea în dinamică a secțiunilor transverse, pornind de la nivelul abdomenului superior până la nivelul toracelui. Examenul Doppler color facilitează evidențierea anatomiei cordului fetal, a conexiunilor vasculare, precum și a direcției fluxului sangvin. Asocierea ecografie 2D - ecografie Doppler color îmbunătățește calitatea examinării cordului fetal. Evaluarea situsului cardiac, a imaginii de 4 camere, a ductului venos, a căilor de ejecție a ventriculului stâng și drept, a imaginii de 3 vase, a arcului aortic, a arterei subclavivulare drepte, a septului interventricular și a încrucișării arterei aorte cu artera pulmonară permit aprecierea normalității structurilor examinate sau identificarea unor elemente patologice. Aceste aspecte sunt sugestive pentru prognosticul antepartum și permit decizia informată privitoare la opțiunile terapeutice. [ABSTRACT FROM AUTHOR]

Examinarea cu ultrasunete este metoda de elecție în diagnosticul sarcinii oprite în evoluție, precum și a sarcinii cu potențial evolutiv rezervat. Incidența evoluției nefavorabile a sarcinii este crescută în primul trimestru. Înainte ca embrionul să fie identificat prin ultrasonografie, caracteristicile ecografice ale sacului gestațional pot fi utilizate ca factori de prognostic. Odată vizualizat embrionul și vezicula vitelină, se pot utiliza de asemenea ca markeri ecografici de prognostic: dimensiunea sacului gestațional raportată la cea a embrionului, rata de creștere a embrionului din momentul identificării activității cardiace, aspectul și dimensiunea veziculei viteline, fluxul diastolic permanent sau semnalele vasculare anormale de la nivelul veziculei viteline. Un element explorat insuficient rămâne distanța dintre embrion și vezicula vitelină, din momentul în care aceste structuri devin vizibile. Distanța dintre embrion și vezicula vitelină ≤ 2 mm reprezintă un parametru ecografic cu rol predictiv important, care sugerează o posibilă evoluție nefavorabilă a sarcinii. Corelațiile dintre această distanță și alți parametrii ecografici (lungimea cranio- caudală a embrionului, aspectul, dimensiunea și vascularizația veziculei viteline) sau dintre această distanță și anumiți parametrii serologici (nivelul plasmatic al progesteronului și al β hCG-ului), pot constitui factori predictivi pentru evoluția nefavorabilă a sarcinii de prim trimestru. [ABSTRACT FROM AUTHOR]

Copyright of Ginecologia.ro is the property of MEDICHUB MEDIA, S.R.L. and its content may not be copied or emailed to multiple sites or posted to a listserv without the copyright holder's express written permission. However, users may print, download, or email articles for individual use. This abstract may be abridged. No warranty is given about the accuracy of the copy. Users should refer to the original published version of the material for the full abstract. (Copyright applies to all Abstracts.)

Copyright of Ginecologia.ro is the property of MEDICHUB MEDIA, S.R.L. and its content may not be copied or emailed to multiple sites or posted to a listserv without the copyright holder's express written permission. However, users may print, download, or email articles for individual use. This abstract may be abridged. No warranty is given about the accuracy of the copy. Users should refer to the original published version of the material for the full abstract. (Copyright applies to all Abstracts.)

Copyright of Ginecologia.ro is the property of MEDICHUB MEDIA, S.R.L. and its content may not be copied or emailed to multiple sites or posted to a listserv without the copyright holder's express written permission. However, users may print, download, or email articles for individual use. This abstract may be abridged. No warranty is given about the accuracy of the copy. Users should refer to the original published version of the material for the full abstract. (Copyright applies to all Abstracts.)

Copyright of Ginecologia.ro is the property of MEDICHUB MEDIA, S.R.L. and its content may not be copied or emailed to multiple sites or posted to a listserv without the copyright holder's express written permission. However, users may print, download, or email articles for individual use. This abstract may be abridged. No warranty is given about the accuracy of the copy. Users should refer to the original published version of the material for the full abstract. (Copyright applies to all Abstracts.)

Copyright of Ginecologia.ro is the property of MEDICHUB MEDIA, S.R.L. and its content may not be copied or emailed to multiple sites or posted to a listserv without the copyright holder's express written permission. However, users may print, download, or email articles for individual use. This abstract may be abridged. No warranty is given about the accuracy of the copy. Users should refer to the original published version of the material for the full abstract. (Copyright applies to all Abstracts.)

Copyright of Ginecologia.ro is the property of MEDICHUB MEDIA, S.R.L. and its content may not be copied or emailed to multiple sites or posted to a listserv without the copyright holder's express written permission. However, users may print, download, or email articles for individual use. This abstract may be abridged. No warranty is given about the accuracy of the copy. Users should refer to the original published version of the material for the full abstract. (Copyright applies to all Abstracts.)

Recurența crescută a prolapsului genital după chirurgia reconstructivă pelviană atrage după sine necesitatea abordării unei tehnici chirurgicale de mare finețe, coroborată cu posibilitatea utilizării protezelor biologice sau sintetice pentru a asigura un suport adecvat. Corectarea simultană a tulburărilor de statică pelviană și a incontinenței urinare poate fi realizată cu ajutorul materialelor protetice care facilitează consolidarea tisulară și au rol suportiv local. O atenție sporită trebuie acordată potențialelor complicații care derivă din utilizarea acestor materiale: eroziuni, durere, infecții, dispareunie, perforația organelor adiacente. Selectarea pacientelor în vederea utilizării materialelor protetice în tulburările de statică pelviană este unul din elementele care pot contribui la reușita intervenției. Prezența factorilor de risc constituie elemente de prognostic nefavorabil pentru acest tip de intervenții. Este indicată adaptarea utilizării materialelor protetice la particularitățile anatomoclinice în vederea corecțiilor primare, secundare sau în cazul recidivelor și se impune ca avantajele protezării chirurgicale pelviene să depășească net riscurile de apariție a complicațiilor. Una dintre preocupările actuale este reprezentată de eroziunile cauzate de meșe. Rata apariției acestei complicații este variabilă în funcție de abordul chirurgical și de materialele utilizate. Dintre materialele protetice nonresorbabile, meșele fabricate din polipropilenă cu macropori au cea mai mică incidență a infecțiilor și a eroziunilor. În vederea minimizării ratei de apariție a complicațiilor, rigurozitatea tehnicii chirurgicale, experiența vastă a operatorului, calitatea materialelor protetice și terenul favorabil al pacientei sunt elemente care vizează reușita intervenției. [ABSTRACT FROM AUTHOR]