MICROFLORA PURTATĂ ȘI RISCUL ANTIBIOTICOREZISTENȚEI LA OVINE ÎN CREŞTEREA SEMI-INTENSIVĂ

Cea mai mare parte a florei bacteriene purtate se regăsește în tractul respirator și digestiv al animalelor sănătoase sau al oamenilor și nu exercită nici un efect patogen în circumstanțe fiziologice. Atunci când factorii favorizanți induc diminuarea imunității, tulpinile aparent inofensive pot deveni extrem de patogene pentru animale și consumatori sau oameni care lucrează în sectorul animal. Evaluarea încărcăturii microbiene de portaj la ovine crescute pe paşune în turme mixte cu caprine Identificarea populaţiilor bacteriene din mediul de viaţă a ovinelor Evaluarea rezistenţei la antibiotice a tulpinilor izolate de la ovine, cât şi a bacteriilor din mediu de viaţă a animalelor. Materiale și metode Scopul studiului a fost acela de a identifica și compara tulpinile bacteriene digestive și respiratorii portate de la oi (624) și capre (76) într-un efectiv mixt. Cercetările au fost efectuate pe 30 de animale sănătoase (15 capre și 15 oi) din același efectiv. Tampoanele nazale și rectale au fost cultivate pe bulion simplu timp de 24 de ore la 37°C și inseminare pe plăci de agar cu glucoză pentru încă 24 de ore la 37°C, inoculate și pe agar MacConkey și Chapman. Izolatele au fost identificate prin utilizarea sistemului de testare API 20 E pentru familia Enterobacteriaceae și API 20 Staph. pentru coloniile bacteriene crescute pe mediu Chapman. Testarea sensibilității la antibiotice s-a făcut prin metoda Kirby Bauer. Pentru interpretarea statistică a diferențelor de prevalență a fost utilizat testul exact Fisher (r pentru Windows). Rezultate și discuții Bacteriile identificate în turma mixta de oi şi capre demonstrează că examenul clinic şi diagnosticul de sănătate clinică nu sunt suficiente pentru eliminarea riscului patologic şi zoonotic, avându-se în vedere procentele relativ ridicate de bacterii condiţionat patogene. Există posibilitatea ca gradul mare de încărcare microbiană în saivanele în care sunt adăpostite oile şi caprele să fie datorat lipsei de igienă corespunzătoare, fiind impuse astfel verificări periodice ale parametrilor igienico-sanitari. O importanţă epidemiologică deosebită o au, indiferent de habitat, bacteriile cu potenţial patogen zoonotic cum sunt: Escherichia coli, izolată din toate arealele studiate, Serratia ficaria şi Serratia fonticola izolate de pe păşune. Unele specii bacteriene (Erwinia spp., Pantoea spp., Serratia ficaria), sunt bacterii fitopatogene, care prin acţiunea lor depreciază calitativ furajul animalelor. Notarea aprecierilor de susceptibil, intermediar, rezistent precum şi a variantelor intermediare a acestora (0,1,2,3 şi 4 ) Rezistenţa relativ ridicată la antibiotice din gama penicilinelor demonstrează expunerea îndelungată la acest antibiotic, a cărui eficienţa terapeutică este de multe ori variabilă Cele mai bune rezultate s-au obţinut la gentamicină şi doxiciclină cu toate acestea se recomandă o atenţie deosebită la alegerea unui antibiotic, indicaţia terapeutică fiind bazată pe rezultatele antibiogramei Rezultatele obţinute la testarea meticilinei pun în evidenţă tulpini de Staphylococcus xylosus şi Staphylococcus lentus emergente care se fac remarcate prin rezistenţă deosebită la acest antibiotic Concluzii Bacterii de origine fecală precum E. coli au fost identificate în sistemul respirator al caprelor, dar nu și al oilor, în timp ce tulpinile de E. cloacae au fost reprezentate în tractul respirator al oilor, dar nu și al caprelor. Deși turma a fost mixtă, au existat diferențe între izolatele bacteriene, ceea ce sugerează o susceptibilitate și un comportament de hrănire diferențiat la aceste specii. Cu toate acestea, izolatele bacteriene purtate de la capre și oi clinic sănătoase ar putea exercita efecte patogenice în circumstanțe stresante, subliniind importanța identificării precoce a agenților patogeni și a managementului sanitar precis al persoanelor auzite.