Search

Pentru a anticipa și a se adapta la evenimentele zilnice recurente determinate de rotația pământului, organismele prezintă mecanisme de reglare menite să controleze homeostazia în diferite condiții de iluminare, numite ritm circadian (RC). RC reprezintă o rețea biologică endogenă responsabilă de coordonarea ciclurilor timp de 24 de ore la nivel genetic, biochimic, fiziologic și comportamental. Sistemele de control ale RC transmit semnale ale timpului în întregul organism, toate procesele interne prezentând un nivel de activitate diurn maxim și minim gestionat prin intermediul modulării neurotransmisiei în structurile neuronale cheie.Cunoașterea variaţiilor cotidiene ale activității neurotransmițătorilor în sistemul nervos central este esențială în stabilirea mecanismelor eficiente de neuroprotecție. Acest studiu sintetizează cunoștințele actuale privind interacțiunea dintre ritm circadian, fluctuații ale neurotransmițătorilor, precum și impactul acestora asupra neuroprotecției și sănătății mintale.

Sindromul algic și tulburările de somn sunt unele din cele mai actuale probleme medicale cauzate de modul modern de viață. Prevenția, diagnosticarea și tratamentul acestora la momentul actual încep să aibă o nouă abordare și anume prin prisma ritmului circadian. Ultimele cercetări demonstrează ubicuitatea și importanța ritmurilor biologice sincronizate de nucleul suprachiasmatic și genele-ceas ale tuturor celulelor corpului uman. Sincronizarea se realizează atât între toate procesele fiziologice interne ale organismului, cât și între organism și mediul înconjurător, principalul factor extern care participă la această sincronizare este lumina, iar principalul neuromediator implicat în sincronizarea organismului cu mediul extern este melatonina. Melatonina influențează un șir de procese fundamentale ale sistemului nervos atât prin intermediul unei varietăți mari de receptori proprii, cât și prin receptorii altor sisteme neuroaminergice. Efectul principal al stimulării acestor receptori este inhibiția SNC în cadrul pregătirii organismului pentru somn și apoi declanșarea și menținerea somnului. Totodată, melatonina participă în activarea unor procese imuno-modulatoare. Dereglarea secreției melatoninei ca urmare a modificării timpului și frecvenței expunerii la factorii externi determină dereglarea ritmului circadian și a funcțiilor acestuia, în special a somnului. În același timp, la pacienții care suferă de diverse sindroame algice, dereglarea ritmului circadian poate influența negativ sistemele antalgice și astfel acutiza și prelungi durerea. Acest fapt este valabil și pentru sindroamele cefalalgice, tot mai multe cercetări demonstrând influența tulburărilor de ritm circadian (inclusiv și tulburările de somn) asupra patogenezei cefaleei.

Viaţa intrauterină este reglată printr-un program epigenetic care adaptează viaţa fetală la condiţiile existente şi la cele probabile. Programarea fetală determinată de tulburări nutriţionale materne se află la originea unor afecţiuni metabolice şi cardiovasculare în copilărie şi viaţă adultă. Programarea maternă dirijează imunitatea copilului, ritmul circadian, răspunsul la stres. Genele imprintate materne şi paterne au o acţiune contradictorie asupra dezvoltării fetale (războiul sexelor). Fătul, la rândul său, programează fiziologia maternă prin hormonii placentari şi prin transferul de celule în organismul matern (microchimerism feto-matern).