This paper analyses the torsioned bracelets, and the knitted bracelets, with plaques at the ends. The first part synthesizes the stage of the research in Romania. The catalogue of the discoveries, systematized on provinces, type of the findings, materials and techniques used for bracelets are the following parts. According to the execution techniques used for the bracelets, and to the shapes and ornaments of the plaques it was proposed a typology of the items for the present-day territory of Romania. The relative and absolute chronology of this type of bracelets is also discussed, taking into account the discoveries from Bulgaria and eastern Serbia, too. The bracelets were divided into torsioned items, and knitted items. The torsioned bracelets are divided in three main types and some sub-types. The typology of the knitted bracelets includes three types. Finally, the chronological and the diffusion areas were determined for the south-eastern Europe. Several diffusion areas of the torsioned bracelets could be defined. The first group (Dinogetia) was dated in the 10th – 11th centuries in Dobruja, with analogies in Bulgaria and the Russian territory. The next bracelet (Mihail Kogălniceanu) is characteristic to the eastern Balkans, and it is dated in the second half of the 13th century and the beginning of the following century. The third group includes the items found in Moldavia, in Oţeleni and Voineşti, dated in the second half of the 13th century. Another group is formed by the items from different regions of Romania (Transilvania, Dobruja, Moldavia), dated between the second half of the 13th century until the middle of the 14th century.(Păcuiul lui Soare, Amnaş, Voineşti). The bracelets from Basarabi, Jiana Mare and those found in Banat are the latest group, dated late 14th and perhaps early 15th century. Bracelets without direct analogies, such as Runcu (13th century) and Schela Cladovei (cca 1325– 1420) are also discussed. Bracelets made of knitted wires, less used, are concentrated in Oltenia, at Gogoşu (end 14th – early 15th century) and Şuşiţa (late 14th century), and only one found in Moldavia, at Voineşti (second half of the 13th century)., Prezentul studiu face o analiză a brăţărilor torsionate şi a celor împletite cu plăcuţe la capete. Prima parte prezintă istoricul cercetării în România. Urmează repertoriul descoperirilor sistematizat pe provincii, tipul descoperirilor, materialele de execuţie şi tehnicile utilizate. În funcţie de tehnicile de execuţie a corpului brăţărilor, a formelor şi decorului plăcuţelor au fost stabilite tipologia pieselor pentru teritoriul actual al României. Spre final, este realizată o cronologie relativă şi una absolută a brăţărilor, fiind luat în considerare în special şi spaţiul Bulgariei şi Serbiei estice. Au fost clasificate astfel brăţări care au corpul torsionat şi cele cu corpul împletit. Primele cuprind trei mari tipuri şi câteva subtipuri. Brăţările care au corpul împletit cuprind şi ele trei tipuri. În final, au fost stabilite ariile de difuzare cronologică şi spaţială a tipurilor de brăţări stabilite în sud-estul Europei. În ceea ce priveşte brăţările care au corpul torsionat, se disting mai multe arii sau zone de difuzare. Avem astfel un grup de brăţări (Dinogetia) databil în secolele X– XI din Dobrogea, cu analogii în spaţiul rusesc şi Bulgaria. Urmează o brăţară caracteristică zonei estice a Balcanilor datată în a doua jumătate a secolului al XIII-lea şi începutul celui următor (Mihail Kogălniceanu). Cel de-al treilea grup este format de piesele din Moldova de la Oţeleni şi Voineşti, databile în a doua jumătate a secolului XIII. Un alt grup este contituit din piese din diferite regiuni ale României (Transilvania, Dobrogea, Moldova), datate din a doua jumătate a secolului al XIII-lea până la mijlocul celui următor (Păcuiul lui Soare, Amnaş, Voineşti). Cel mai târziu grup este format de piesele de la Basarabi, Jiana Mare şi piesele din Banat. Ele se datează la sfârşitul veacului al XIV-lea şi probabil începutul celui următor. Lor li se mai adaugă şi piese fără analogii directe cum ar fi cele de le Runcu (sec. XIII), Schela Cladovei (cca. 1325– 1420). Brăţările din sârme împletite, mai puţin utilizate, se concentrează în Oltenia la Gogoşu (sfârşitul secolului al XIV-lea şi începului secolului al XV-lea) şi Şuşiţa (sfârşitul secolului al XIV-lea) şi un exemplar în Moldova la Voineşti (a doua jumătate a secolului al XIII-lea)., Oţa Silviu, Dragotă Aurel, Rustoiu Gabriel T. Brăţări din sârme torsionate şi împletite, lăţite la capete (secolele X–XV) / The Torsioned and Knitted Bracelets (the Xth – XVth centuries). In: Materiale şi cercetãri arheologice (Serie nouã), N°6 2010. pp. 155-171.