Search

In adult learning and education the need is defined as the discrepancy between the current stage of development of professional competences, as well as those of general culture, and the desired (possible to be achieved) stage. The need reflects the existence of a problem that requires intervention, a problem that needs to be dealt with, but also a motivational drive for lifelong learning. As a rule, the learning and education needs of adults are determined from the perspective of the appearance of some changes, the dynamics of developing the areas of adults’ interest. In the given study we will try to establish the learning and education needs of adults from the perspective of internal and external factors: a) pandemics, conflicts and violence, polarization and division of society, economic inequality, misinformation and propaganda; b) psychological, social and andragogic. The focus is on the systemic analysis of the learning and education needs of adults, which is followed by several further processes: data collection using methods and tools; identifying priorities and establishing mechanisms for solving problems; needs satisfaction actions; establishing needs assessment criteria and tools. Identifying the learning and education needs of adults is a two-dimensional process: assessment of needs by service providers and assessment/self-assessment of needs by adult learners. Each of the above-mentioned factors generates different needs for learning and formal, non-formal or informal education of adults, including on the professional, social and individual dimensions. Addressing complex factors from the perspective of adult learning and education will essentially contribute to their more efficient integration into society, but will also contribute to reducing the influence of these factors by meeting the learning and education needs of adults.

This article attempts to substantiate the concept of contextual curriculum based on “context” as a meaning-forming category, “competencies” as learning outcomes (as a teleological category containing learning as the substance of know­ledge domains), “innovations” (as a driving mechanism), active and problematic teaching methods (as a procedural ca­te­gory). The emphasis is done on substantiating the main idea of contextual curriculum, developing a paradigm for con­textual curriculum, as well as methods for constructing and applying it. CURRICULUM ACADEMIC CONTEXTUAL: O ABORDARE INOVATIVĂAcest articol încearcă să fundamenteze conceptul de curriculum contextual bazat pe „context” ca categorie de formare a sensurilor, pe „competențe” ca rezultate ale învățării (ca categorie teleologică care conține învățarea ca substanță a do­me­niilor cunoașterii), pe „inovații” (ca mecanism), pe metode de predare active și problematice (ca categorie procedurală). Accentul este pus pe fundamentarea ideii principale a curriculumului contextual, pe dezvoltarea unei paradigme pentru curriculumul contextual, precum și a metodelor de construire și aplicare a acestuia.

În articol este abordată problema privind învățarea individuală a studenților în cadrul orelor academice. În acest sens se fundamentează conceptul învățării individuale în cadrul cursului și seminarului universitar, se realizează comparația noțiunilor „învățare autonomă”, „învățare autoreglată”, „învățare autodirijată”, „învățare individuală” și se face o distincție între învățarea individuală în cadrul orelor academice și în afara orelor academice. Sunt propuse și unele tehnici/ procedee de realizare a învățării individuale a studenților în cadrul cursului și seminarului academic. INDIVIDUAL LEARNING OF STUDENTS IN THE FRAMEWORK ACADEMIC COURSES AND SEMINARS: THE CONCEPT AND METHODOLOGYThis article addresses the issue of individual learning of students in academic classes. In this sense, the concept of individual learning at the university course and seminar is substantialed, the notions of “autonomous learning”, “self-regulated learning”, “self-directed learning”, “individual learning” are compared and a distinction is made between individual learning in academic classes and outside the academic hours. Some techniques / procedures for achieving the individual learning of students in the academic course and the seminar are also proposed.

În acest articol este abordată, pentru prima dată, problema privind metodele didactice ca mijloc de realizarre a con­ti­­nuității și interconexiunii între cicluri de învățământ superior. Accentul se pune pe stabilirea valențelor și oportuunităților metodelor și pe valorificarea principiului continuității și interconexiunii în educație, precum și pe particularitățile aplicării acestora în procesul de predare-învățare-evaluare la diferite cicluri de învățământ superior. TEACHING METHODS - MEANS OF ACHIEVEMENT OF CONTINUITY AND INTERACTION BETWEEN HIGHER EDUCATION CYCLESIn the given article the problem of teaching methods from the perspective of continuity and inter­connection between cycles of higher education is placed addressed for the first time. The emphasis is on establishing the valences and opportunities of the methods and capitalizing on the principle of continuity and interconnection in education, as well as on the peculiarities of their application in the process of teaching-learning-evaluation in different cycles of higher education.

This paper addresses the issue of establishing a theoretical and methodological framework for achieving the connection between higher education cycles from the perspective of organizational culture and managerial communication. In this context, the level of realizing continuity is regarded as one of the indicators of organizational culture, and managerial communication - as a means of ensuring this level. It also establishes the guidelines for achieving the continuity and the attributions of the managerial structures in this respect. CULTURA ORGANIZAȚIONALĂ ȘI COMUNICAREA MANAGERIALĂ – FACTORI DE ASIGURARE A CONTINUITĂȚII ÎNTRE CICLURI DE ÎNVĂȚĂMÂNT SUPERIORÎn articol este abordată problema privind stabilirea unui cadru teoretic și metodologic de realizare a conexiunii între cicluri de învățământ superior din perspectiva culturii organizaționale și comunicării manageriale. În acest context, nivelul de realizare a continuității este privit ca unul dintre indicatorii culturii organizaționale, iar comunicarea manage­rială – ca un mijloc de asigurare a acestui nivel. De asemenea, se stabilesc liniile directoare de realizare a continuității și atribuțiile structurilor manageriale în acest sens.

În articol este abordată problema privind curriculumul universitar din perspectiva valențelor acestuia în realizarea con­tinuității și interconexiunii între cicluri de învățământ superior. În acest sens, curriculumul universitar, privit ca teorie, finalitate, conținut, proces și produs, dispune de mecanisme și oportunități de asigurare a continuității și interconexiunii între cicluri de învățământ superior. Aceste mecanisme țin de cadrul conceptual, teleologic, conținutal și procesual ca demersuri curriculare de valorificare a principiilor de continuitate și interconexiune. UNIVERSITY CURRICULUM - DETERMINING FACTOR IN CONTINUITY ANDINTERCONNECTION BETWEEN HIGHER EDUCATION CYCLESThis article addresses the issue of the university curriculum in terms of its valences in achieving continuity and interconnection between higher education cycles. In this respect, the academic curriculum, regarded as theory, finality, content, process and product, has mechanisms and opportunities to ensure continuity and interconnection between higher education cycles. These mechanisms are related to the conceptual, teleological, content and procedural framework as curricular approaches of capitalizating the principles of continuity and interconnection.

În articol este analizată problema „competenţelor” din diferite perspective: clarificărilor conceptuale, abordărilor situaţională şi structurală, metodologică şi acțională. Accentul este pus pe stabilirea conexiunilor dintre diferite categorii şi tipuri de competenţe, dar şi pe identificarea mecanismelor de proiectare a competenţelor specifice disciplinelor şcolare. Demersul inovativ al abordărilor propuse ţine de conceptualizarea tridimensională a competenţei (logica acţiunii, logica curriculară, logica învăţării) şi de cea bidimensională (logica priorităţii tipurilor de activități în raport cu direcţiile de dezvoltare a personalității şi/sau invers, logica priorității domeniilor de dezvoltare a personalității cu tipurile de activităţi în cadrul unui domeniu de cunoaştere).COMPETENCE – SITUATIONAL, STRUCTURAL AND METHODOLOGYCAL APPROACHESThis article analyzes the issue of ʺcompetencesʺ from different perspectives: conceptual clarifications, situational and structural approaches, methodological and action. Emphasis is placed on establishing connections between different categories and types of competencies, but also on identifying mechanisms for designing competences specific to school subjects. The innovative approach of the proposed approaches is related to the three-dimensional conceptualization of competence (action logic, curricular logic, learning logic on the one hand, and two-dimensional logic of the priorities of the types of activities in relation to the personality development directions and/ personality development with types of activities within a domain of knowledge).

În articolul dat pentru prima dată este abordată problema privind interconexiunea și corelarea Nomenclatorului domeniilor de formare profesională și al specialităților, a Cadrului Național al Calificărilor și a Clasificatorului ocu­pațiilor, precum și particularitățile implementării acestor documente în învățământul superior. Accentul se va pune pe analiza funcționalității acestor documente de politici în contextul structurării învățământului superior în trei cicluri: licență, masterat, doctorat. Vor fi analizaţi factorii ce provoacă dizfuncționalități în acest sens pe piața muncii, dar și în sistemul de învățământ superior.NORMATIVE/REGULATORY FRAMEWORK FOR PROFESSIONAL TRAINING, SPECIALTIES, QUALIFICATIONS AND EMPLOYEES: PROBLEMS OF INTERCONNECTION AND IMPLEMENTATIONThe first article addresses the issue of interconnection and correlation of the Nomenclature of Vocational Training Fields and Specialties, the National Qualifications Framework and the Classifier of Occupations, as well as the particu­larities of their implementation in higher education. The emphasis will be on the analysis of the functionality of these policy documents in the context of the structure of higher education in three cycles: bachelor, master, doctorate. It will analyze factors that cause disabilities in this respect on the labor market, but also between cycles of higher education.

În articol este abordată problema privind evaluarea curriculumului universitar din perspectiva postmodernității. Accentul se pune pe definirea curriculumului universitar în calitate de obiect al evaluării, pe analiza diferitelor modele de evaluare a curriculumului universitar, pe stabilirea unui sistem de indicatori și descriptori, ca bază pentru elaborarea instrumentarului evaluării. Totodată, conceptul de evaluare a curriculumului universitar presupune și modalități de realizare a conexiunii inverse în raport cu rezultatele evaluării.RECONSTITUTION OF EVALUATION OF THE UNIVERSITY CURRICULUMThis article addresses the issue of the evaluation of the university curriculum from the perspective of postmodernity. The emphasis is on the definition of the university curriculum as an object of the evaluation, on the analysis of different modules of evaluation of the university curriculum, on the establishment of a system of indicators and descriptors, as a basis for elaboration of the evaluation tools. At the same time, the concept of evaluation of the university curriculum presupposes also ways of realizing the inverse connection in relation to the evaluation results.

This article is dedicated to the problem of competencies assessment, which is a new reference framework of edu­cational outcomes. It proposes a systemic and contextual approach to this process focusing on the following issues: understanding the multifunctional phenomenon of competencies, gradual manifestation of competencies in different contexts, diversified range of assessment forms and techniques determined by the contexts and peculiarities of com­pe­tence’s manifestation, accumulation of points during learning-assessment process, determination of ranking concerning the level of competencies possession.SISTEMUL CUMULATIV DE EVALUARE A COMPETENŢELOR LA STUDENŢI ÎN CADRUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI SUPERIORArticolul este dedicat problemei privind evaluarea competenţelor – un nou cadru de referinţă al finalităţilor educaţionale. Se propune o abordare sistemică şi contextuală a acestui proces axată pe: înţelegerea fenomenului polifuncţional al competenţelor, manifestarea graduală a competeneţelor în diferite contexte, ansamblu diversificat de forme şi tehnici de evaluare determinate de contexte şi particularităţile de manifestare a competenţei, acumularea de punctaj pe parcursul procesului de învăţare-evaluare, stabilirea clasamentului privind nivelul de posedare a competenţelor.

În articol dat este abordată problema privind formarea iniţială a cadrelor didactice pentru a realiza educaţia centrată pe elev. În acest sens sunt analizate diferite modele de formare a cadrelor didactice din diferite ţări şi sunt propuse direc­ţiile specifice pentru instituţiile de învăţământ superior din Republica Moldova, şi anume: formarea filosofică, formarea psi­hologică, formarea pedagogică, formarea etică şi formarea culturală. Totodată, este propus un ansamblu de condiţii în care poate fi realizat acest proces.CHARACTERISTICS OF THE INITIAL PSIHOPEDAGOGIE TEACHERS IN THE STUDENT-CENTERED EDUCATIONIn the given article dealing with the initial training of teachers to achieve student-centered education. In this sense considering different models of teacher training from different countries and propose specific directions for higher edu­cation institutions in Moldova, namely: filozifică training, psychological training, pedagogical training, ethics training and cultural training. Also proposed a set of conditions under which this process can be realized.

În articol este abordată problema ce vizează realizarea interconexiunii, coerenţei şi continuităţii curriculare între ciclu­rile învăţământului superior: licenţă, masterat, doctorat. Sunt identificate şi analizate liniile directorii de realizare a acestui proces: politici curriculare, competenţe/finalităţi, calificări, conţinuturi, strategii didactice şi de cercetare, forme de învăţare. Autorul propune un concept şi o metodologie de realizare a interconexiunii, coerenţei şi continuităţii curri­culare între ciclurile învăţământului superior.Cuvinte-cheie: cicluri de învăţământ superior, licenţă, masterat, doctorat, conexiune/interconexiune, coerenţă, continuitate, curriculum universitar, calificare, şcoli doctorale, competenţe/finalităţi. ACADEMIC CURRICULUM AND CONTINUITY IN TERMS INTERCONNECTION BETWEEN CYCLES OF HIGHER EDUCATIONThe article addresses the problem of achieving interconnection is given, curricular coherence and continuity between cycles of higher education: bachelor, master, doctorate. Identify and analyze line managers to achieve this process: curriculum policy, skills/final qualifiers, contents, teaching and research strategies, forms of learning. It proposes a concept and a methodology for achieving interconnection, curricular coherence and continuity between cycles of higher education.

Articolul este dedicat analizei diferitelor concepţii filosofico-pedagogice ale instruirii din perspectiva modernităţii şi postmodernităţii. Fiecare concepţie este analizată în plan sincronic şi diacronic, fiind evidenţiate punctele tari şi punctele vulnerabile ale acestora. Importantă este încercarea autorilor de a deduce valenţele metodologice ale acestor concepţii în vederea dezvoltării politicilor de instruire la etapa contemporană. În acelaşi timp, sunt formulate două probleme care cer investigaţii speciale şi dezbateri ştiinţifice.CONCEPTS PHILOSOPHICAL PEDAGOGY BETWEEN MODERNISM AND POSTMODERNISMThis article is dedicated to the analysis of different philosophical and pedagogical conceptions of modernity and postmodernity training in perspective. Each design is analyzed in synchronic and diachronic plan, highlighting strengths and their vulnerabilities. Important is trying to infer methodological valences of these concepts to develop training policies at the contemporary stage. At the same time, it makes two problems that require special investigations and scientific debate.

În articol este abordată problema privind formarea continuă a cadrelor didactice din perspectiva paradigmatică: este definită noţiunea „paradigmă”, analizată în plan comparativ paradigma educaţională tradiţională şi modernă, dedus un ansamblu de principii privind formarea continuă a cadrelor didactice. Autorii propun un concept de formare continuă axat pe nevoile individuale şi instituţionale, având ca scop profesionalizarea cadrelor didactice. CONCEPT OF PARADIGM IN TRAINING COURSES FOR TEACHERSThe article gave not address the ongoing training of teachers in terms of paradigmatic: it defines the notion of "paradigm", analyzed comparatively educational paradigm traditional and modern, dedicate a set of principles on training for teachers and propose a concept of continuous training focused on the needs of individual and institutional reforms aimed at professionalizing teachers.

În articol este abordată problema postmodernităţii în educaţie în contextul priorităţii laturii umane a educaţiei, lansării paradigmei curriculumului, promovării interdisciplinarităţii şi transdisciplinarităţii, redimensionării finalităţilor educaţiei, având competenţe ca un nou cadru de referinţă. Totodată, sunt analizate şi alte caracteristici ale postmodernităţii în educaţie din perspective filosofică, psihologică şi pedagogică. POSTMODERNITY IN EDUCATION In this article is approached the issue of postmodernity in education in the context of human side of education precedence, curriculum paradigm launch, promotion of interdisciplinarity and transdisciplinarity, resizing the aims of education, with competences as a new frame of reference. Yet there are analyzed other characteristics of postmodernity in education from the philosophical, psychological and pedagogical perspectives.

This article presents a new approach to the discipline "physical education" and aims to include all students in higher education institutions in motor activities based on interests (individually or at academic group level), to meet the needs of movement and the orientation towards the systematic practice of a sport during the whole life. The reconceptualization of university physical education consisted in the redesign of disciplinary curriculum, taking into account modern approaches to curriculum development, where the priority role is intended for educational purposes expressed in terms of skills, but also for diversifying the forms of practicing physical education activities. The forms of organizing physical education activities proposed to students are the following: lessons - sports tests on a circle or modules/sports tests, physical education sections and motor activities/sports practised outside the educational institution. These forms of activities will intensify the focus on learner, valorizing on the principles of individualization, differentiation and personalization of the learning process. [ABSTRACT FROM AUTHOR]