Search

Acest document oferă o recomandare comună a Federației Europene de Chimie Clinică și Medicină de Laborator (EFLM), Grupului de lucru pentru faza preanalitică (WG-PRE) și Grupului de lucru din America Latină pentru Faza preanalitică (WG-PRE-LATAM) al Confederației Americii Latine de Biochimie Clinică (COLABIOCLI) pentru recoltarea sângelui venos. Documentul oferă îndrumări asupra cerințelor pentru asigurarea faptului că procedura de recoltare a sângelui este una sigură, centrată pe pacient și oferă îndrumări practice despre cum să fie depășite cu succes potențiale bariere și obstacole în calea difuzării și implementării ei. Publicul țintă pentru această recomandare este personalul medical implicat direct în procesul de recoltare a sângelui. Această recomandare se aplică în cazul utilizării unui sistem închis de recoltare a sângelui și nu oferă recomandări pentru recoltarea sângelui cu seringi și catetere în sistem deschis. Mai mult, acest document nu abordează obținerea consimțământului pacientului, solicitarea testelor, manipularea și transportul probelor și nici recoltarea de la copii și pacienții inconștienți. Procedura recomandată se bazează pe cele mai bune dovezi disponibile. Fiecare pas a fost evaluat folosind un sistem care punctează calitatea dovezilor și puterea recomandării. Procesul de evaluare a fost realizat la mai multe întâlniri față în față implicând aceleași părți interesate menționate anterior. Principalele părți ale acestei recomandări sunt: 1) Proceduri de pre-recoltare, 2) Procedura de recoltare, 3) Proceduri de post-recoltare şi 4) Implementarea. O primă schiță a recomandării a fost transmisă membrilor EFLM pentru consultare publică. A fost invitat și WG-PRE-LATAM pentru a comenta documentul. O versiune revizuită a fost trimisă spre vot tuturor membrilor EFLM și COLABIOCLI și a fost aprobată oficial de 33 dintre cei 40 de membri EFLM și toți membri COLABIOCLI. Încurajăm profesioniștii din toată Europa şi America Latină să adopte şi să implementeze această recomandare pentru a îmbunătăți calitatea practicilor de recoltare a sângelui și creșterea siguranței pacientului și personalului medical.

* Context.--Underuse of laboratory testing has been previously investigated in preselected populations, such as documented malpractice claims. However, these numbers might not reflect real-life situations. Objective.--To evaluate the underuse and misuse of laboratory follow-up testing in a real-life hospital patient population with microcytic anemia, using laboratory results ordered during routine patient care. Design.--From all patients in whom a microcytic anemia was detected during routine diagnostics in 2018, all available laboratory data were collected and screened for appropriateness of diagnostic workup of iron deficiency and thalassemia. Subgroup analysis was performed for patient groups with mean corpuscular volume values 75 to 79 [micro][m.sup.3] (group 1), 65 to 74 [micro][m.sup.3] (group 2), and Results.--A total of 2244 patients with microcytic anemia were identified. Follow-up testing for iron deficiency was not performed in 761 cases (34%). For inconclusive ferritin levels due to elevated C-reactive protein results (n = 336), reticulocyte hemoglobin content or soluble transferrin receptor levels were missing in 86 cases (26%). In patients with suspected thalassemia (n = 127), follow-up testing for hemoglobin variants was not performed in 70 cases (55%). Subgroup analysis showed that the frequency of underuse of iron status as well as thalassemia/hemoglobinopathy testing decreased from group 1 to group 3. When considering relevant preexisting anemia diagnoses, laboratory tests were underused in 904 cases (40.3%). Conclusions.--Because 40% (n = 904) of the patients with microcytic anemia were potentially not followed up correctly, laboratory specialists are advised to act by implementing demand management strategies in collaboration with clinicians to overcome underuse of laboratory tests and to improve patient safety., During the last few decades, the number and availability of high-quality laboratory tests have gradually increased. Alongside this evolution some rather unthoughtful and inappropriate use of these tests developed. Ordering [...]

In order to guarantee patient safety, medical laboratories around the world strive to provide highest quality in the shortest amount of time. A major leap in quality improvement was achieved by aiming to avoid preanalytical errors within the total testing process. Although these errors were first described in the 1970s, it took additional years/decades for large-scale efforts, aiming to improve preanalytical quality by standardisation and/or harmonisation. Initially these initiatives were mostly on the local or national level. Aiming to fill this void, in 2011 the European Federation of Clinical Chemistry and Laboratory Medicine (EFLM) working group "Preanalytical Phase" (WG-PRE) was founded. In the 11 years of its existence this group was able to provide several recommendations on various preanalytical topics. One major achievement of the WG-PRE was the development of an European consensus guideline on venous blood collection. In recent years the definition of the preanalytical phase has been extended, including laboratory test selection, thereby opening a huge field for improvement, by implementing strategies to overcome misuse of laboratory testing, ideally with the support of artificial intelligence models. In this narrative review, we discuss important aspects and milestones in the endeavour of preanalytical process improvement, which would not have been possible without the support of the Clinical Chemistry and Laboratory Medicine (CCLM) journal, which was one of the first scientific journals recognising the importance of the preanalytical phase and its impact on laboratory testing quality and ultimately patient safety. [ABSTRACT FROM AUTHOR]