Search

În articol se discută importanța siguranței pacientului în cadrul unei organizații medicale. Prin intermediul unei revizuiri a literaturii și a interviurilor cu personalul medical, au fost cercetate provocările moderne și măsurile de asigurare a siguranței în domeniul medical, inclusiv cultura siguranței, educația și formarea personalului, utilizarea tehnologiei și participarea activă a pacienților. Rezultatele subliniază faptul că siguranța pacientului necesită o abordare sistemică și eforturi constante din partea tuturor participanților în organizația medicală.

Scopul. Studierea reacțiilor patologice din partea arterei brahiale (AB) la cercetarea funcției endoteliale vasculare (FE) cu aplicarea probei cu hiperemia reactivă (HR) și valoarea lor aplicativă în tratamentul pacienților cu formele grave a BPOC. Materiale şi metode. Au fost examinați 60 bărbați, vârsta medie 47,7±5,11 ani şi durata maladiei 13,0±5,4 ani, cu evoluție de gravitatea medie și gravă (conform criteriilor GOLD). Cercetarea neinvazivă a disfuncției endoteliale s-a efectuat cu utilizarea probei cu hiperemie activă, aplicând Duplex ultrasonor de rezoluție înaltă la aparatul „Logiq S8” („General Electric”, SUA) cu transductor liniar 8,0-10,0 MHz după metodă, propusă de David S. Celermajer [ ]. Diame- trul a. brahiale a fost măsurat inițial şi imediat după decompresie. Disfuncția endotelială se considera atunci când indicelefuncției endoteliale era sub 10%.Rezultate. Analiza datelor dobândite a relevat scăderea considerabilă a FE: indice FE a fost 7,14±11, 22% , cu variații între -15,0% și 29,4%. La 10 pacienți după probă cu HR a fost depistată reacția patologică din partea AB: în locul dilatării endoteliu-dependente solicitate, s-a observat reacția spastică sau negativă (în limitele între 0% și -15,0%). Paralel la toți 10 pacienți au fost vizualitate placi aterosclerotice solitare și pare în a. carotide cu stenoză lumenului în limitele 20-40% fără orice manifestări clinice. Nivelul colesterolului total și LDL-colesterol au fost crescute: 7,5±2,0 mm/l и 4,7±1,8 mm/l respectiv. Nici la unul din 10 pacienți în urma tratamentului ulterior de 5 săptămâni cu perindopril (doza medie 2,9±1,5 mg/zi) sau valsartan (doza medie 54,5±15,4 mg/zi) nu a fost relevate scăderea semnificativă a presiunii sistolice și medii în artera pulmonară.Concluzii. Reacțiile patologice din partea AB la estimarea FE cu aplicarea probei cu HR pot vi utilizate ca un crite- riu eficacității tratamentului ulterior a hipertensiunii pulmonare cu prestarium sau valsartan și pronosticul supraviețuirii pacienților cu formele grave a BPOC.

Obiectiv: Studierea eficacităţii utilizării blocatorului receptorilor AT II Valsartan (V) și inhibitorului enzimei de conversie a angiotenzinei II (ACE) Perindopril (P) asupra presiunii sistolice (PSAP) şi medii (PMAP) în artera pulmonară şi funcţiei endoteliale vasculare (FE) la pacienţi cu bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC). Materiale şi metode: Au fost examinaţi 31 pacienţi (28 bărbaţi și 3 femei) cu BPOC de gravitate moderată şi severă (conform standardului GOLD), vârsta medie 52,5±4,14 ani - iniţial şi după 5 săptămâni de tratament cu V (doză medie 54,5±15,4 mg) și 31 pacienți, tratați cu P(doză medie 2,9±1,5 mg), utilizând spirometrie, ECG standard, Duplex Color (estimarea FE) și EcoCG cu Doppler. Resultate: Analiza comparativă eficacităţii utilizării V și P n-a relevat agravarea evoluţiei BPOC şi sindromului bronhoobstructiv. După tratamentul efectuat cu V și P s-a constatat ameliorarea semnificativă a FE, paralel cu reducerea considerabilă a PSAP şi PMAP. Conclusii: V și P sunt bine tolerați şi înalt efectivi în controlul HP și FE și funcţiei endoteliale la pacienţii cu BPOC(p=0,002-0,032).

S-a studiat efectul monoterapiei cu inhibitorul selectiv al fosfodiesterazei Sildenafil asupra stării clinice şi funcţionalela pacientă de 21 ani cu hipertensiune pulmonară primară (idiopatică) severă. Sildenafil a fost administrat în doza 50-100mg/zi în perioada de 4 luni, starea clinică şi funcțională a pacientei a fost estimată iniţial şi după fiecare lună de tratament.Analiza retrospectivă a parametrilor hemodinamicii centrale şi cei pulmonare n-a relevat dinamică pozitivă pe nici unindice cercetat, fenomenul acesta poate fi explicat cu refractaritatea individuală a pacientei la acest grup de medicamente.

Scopul. Să evidențieze aspectele medicale și legale ale activității Comitetului de management (CM) al cazurilor de tuberculoză rezistente la medicamente (TB DR). Materiale și metode. Analiza rapoartelor privind activitatea CM și a reglementărilor de activitate a acestuia. Rezultate. TB DR rămâne o problemă serioasă în multe sisteme naționale de sănătate (SNS). În ultimii ani, în Republica Moldova, ponderea formelor de TB DR a fost de aproximativ ¼ din cazurile noi și ½ dintre toate cazurile de retratament. În acest sens, CM este o verigă importantă în sistemul de asigurare a calității pentru managementul cazurilor de TB DR. În 2020, conform deciziei CM, în programul de tratament al TB DR au fost incluși 536 pacienți. În structura lor, pacienții noi au constituit 43,5%, pacienții cu recidivă - 25,2%, pacienții după eșec - 16,4%, iar pacienții pierduți din supraveghere - 14,9%. Deciziile privind locul și regimul de chimioterapie, ajustarea tratamentului și evaluarea eficacității acestuia (ET) au fost luate de CM în baza gândirii clinice, luând în considerare datele bacteriologice cu testele de sensibilitate la medicamentele antiTB, istoricul tratamentului anterior, severitatea și localizarea TB etc. Acestea din urmă au asigurat managementul pacienților conform recomandărilor Protocolului Clinic Național și Ghidurilor consolidate ale OMS pentru tratamentul TB DR. Experiența acumulată în ultimii ani de sistemul național de sănătate în utilizarea tehnologiilor informaționale și comunicațiilor (teleconsultații „medic-medic” etc.) a permis CM, în contextul pandemiei de COVID-19, să desfășoare întâlniri online. Concluzie. CM este o verigă importantă în sistemul de asigurare a calității managementului TB DR, care utilizează standarde medicale moderne și tehnologii informaționale în activitățile sale și respectă drepturile și interesele legitime ale pacienților.

Scopul: Optimizarea evaluării dizabilităţii la pacienţii cu bronhopneumopatie cronică obstructivă cu utilizarea Clasificării Internaţionale a Funcţionării, Dizabilităţii şi Sănătăţii. Material si metode: Analiza publicaţiilor ştiinţifice selectate din bazele de date medicale (MEDLINE, EMBASE etc.). Rezultate si concluzie: în scopul optimizării abordării dizabilităţii la pacienţii cu bronhopneumopatie cronică obstructivă cu utilizarea Clasificării Internaţionale a Funcţionării, Dizabilităţii şi Sănătăţii (CIF): a fost analizată literatura pe specialitate, selectată din bazele de date medicale (Medline etc.); studiate cu categoriile de incluse în seturile CIF recomandate de OMS şi propuse de un număr de autori care le aplică la pacienţii cu BPOC şi alte boli pulmonare obstructive cronice; a fost reflectată actualitatea problemei, obiectivele nerezolvate, perspectivele cercetărilor ştiinţifice ulterioare şi relevanţa concluziilor acestora pentru sarcinele expertizei medicale şi sociale şi în reabilitarea pacienţilor cu bronhopneumopatie cronică obstructivă

Scop. Evidenţierea aspectelor medicale şi legale ale identificării pacientului într-o instituţie medicală specializată. Materiale si metode. Au fost studiate materialele evaluării de către experţi a procesului de identificare a pacientului într-o organizaţie medicală: acte de reglementare şi metodologice; dosarele medicale; date de observare directă a proceselor de activitate medicală, interviuri cu personalul medical şi pacienţi; literatura specială selectată din bazele de date cu informaţii medicale. Rezultate. S-a stabilit că identificarea pacientului se efectuează în conformitate cu recomandările internaţionale; în cadrul reglementărilor naţionale actuale. Algoritmul de identificare a pacientului este realizat de toţi profesioniştii din domeniul medical la toate etapele îngrijirii medicale. În acelaşi timp, au fost observate omisiuni în acţiunile personalului medical, care într-o situaţie de urgenţă ar putea provoca o greşeală reală — vătămare neintenţionată a sănătăţii pacientului. Concluzii. Formarea unei culturi a siguranţei pacientului într-o organizaţie medicală şi implementarea unui sistem care asigură o identificare corectă a pacientului ajută la reducerea numărului de erori asociate acesteia şi a consecinţelor medicale şi juridice asociate

Termenul de micobacterii nontuberculoase (MNT) întruneşte numeroase specii de micobacterii, altele decât cele incluse în Mycobacterium tuberculosis complex (M. bovis, M. africanum, M. microti, M. canetti, M. caprae, M. pinnipedii, M. suricatta, M. mungi) şi altele decât cele ce provoacă lepra (M. leprae, M. lepromatosis). Rata infecţiei pulmonare cu MNT creşte odată cu vârsta şi variază considerabil în diferite ţări. MNT sunt agenţi patogeni oportunişti care pot provoca boala, în special, la pacienţii imunocompromişi sau cu boală pulmonară preexistentă. Decizia de iniţiere a tratamentului este bazată pe evaluarea potenţialelor riscuri şi beneficii, individual pentru fiecare pacient. Scopul tratamentului este de a lichida/ameliora manifestările clinico-funcţionale, de a reduce leziunile pulmonare cu restabilirea capacităţii de muncă. Tratamentul pacienţilor cu micobacterioze este unul complex (polichimioterapie, la necesitate şi tratament chirurgical etc.), de lungă durată, sub directă observare, administrat în condiţii de ambulator şi/sau staţionar. Schema de tratament este aleasă funcţie de specia implicată, tabloul radiologic, comorbidităţi, sensibilitate la medicamente etc

Estimarea intervalului QT prezintă o importanţă clinică majoră, în special prin faptul, că alungirea ultimului poate să se asocieze cu un risc sporit de deces, inclusiv prin deces subit cardiac în rezultatul dezvoltării aritmiilor ventriculare fatale, inclusiv tahicardiei ventriculare polimorfe ( tahicardiei ventriculare de tip ,,piruet”). Alungirea intervalului QT poate fi congenitală (primară, idiopatică) şi dobândită (secundară). Durata intervalului QT poate creşte prin utilizarea unui şir de preparate medicamentoase. În lucrare sunt prezentate datele contemporane despre valoarea controlului clinic a duratei QT pe fondalul terapiei medicamentoase, sunt prezentate exemple a cazurilor, asociate cu riscul crescut a alungirii QT şi, ca urmare, a dezvoltării aritmiilor ventriculare fatale, lista preparatelor medicamentoase, care potenţial pot conduce la alungirea intervalului QT

Scop. Studierea structurii nosologice actuale și a dinamicii dizabilității la populația adultă din Republica Moldova. Materiale și metode. Analiza datelor statistice oficiale (statistica.md, cnddcm.msmps.gov.md) pentru anii 2015-2019. Rezultate. În anii 2015-2019, în republică s-a constatat o schimbare ondulatorie a numărului de adulți recunoscuți cu dizabilitate primară cu creșterea numărului lor în 2019 cu ⅔ față de anul 2018 (13713 și, respectiv, 8350). Structura dizabilității, ținând cont de gradul de severitate, s-a schimbat nesemnificativ în perioada studiată. În 2019, a dominat dizabilitatea medie - 47,1%; dizabilitatea accentuată și severă au fost stabilite în 38,0% și, respectiv, 14,9% din cazuri. De asemenea, la modul general, structura nosologică a dizabilității, s-a schimbat puțin. În 2019, principalele cauze ale dizabilității populației adulte au fost tumorile - 20,0%, bolile cardiovasculare - 18%, bolile sistemului musculo-scheletal și țesutului conjunctiv - 14,6%. În același timp, în 2019, maladiile aparatului respirator au fost cauza dizabilității în 2,7% din cazuri, sau de 1,4 ori mai frecvent față de 2018. Concluzii. În ultimii ani, principalele cauze de invaliditate în republică sunt tumorile, bolile cardio-vasculare, bolile aparatului locomotor, și țesutului conjunctiv; ponderea maladiilor aparatului respirator nu depășește 2,7%. În structura dizabilității predomină cea medie.

Scopul. Evidențierea aspectelor medicale și legale ale cazurilor de cădere a bolnavilor de tuberculoză într-o secție specializată. Materiale şi metode. În studiu au fost incluși 92 pacienți cu TB-MDR/XDR. Rezultate. Dereglările de statică și mers, de asemenea și căderile aferente lor, au fost observate la 14,1% dintre pacienți; la pacienții vârstnici s-a observat o pondere mai mare cu 2,9% față de pacienții mai tineri. Reacțiile adverse nedorite ale tuberculostaticelor s-au observat la 23,9%, ce au agravat dereglările fizice, senzoriale, cognitive la acești pacienți cu creșterea riscului de cădere. Pentru a reduce riscul căderilor, a fost implementată o serie de măsuri pentru sporirea siguranței pacienților. Concluzii. Pacienții cu tuberculoză posedă factori de risc considerabili pentru cădere, evaluarea cărora permite de a întreprinde măsuri de prevenire a căderilor în staționar și asociate lor traumele medicale și riscurile legale

Obiectiv: Studierea eficacităţii utilizării blocatorului receptorilor AT II Valsartan (V) în funcție de I/D polimorfismul genei enzimei de conversie a angiotensinei II (ACE) asupra presiunii sistolice (PSAP) şi medii (PMAP) în artera pulmonară şi funcţiei endoteliale vasculare (FE) la pacienţi cu bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC). Materiale şi metode: Au fost examinaţi 31 pacienţi (10 - cu genotipul I/D, 11 - cu genotipul I/I și 10 - cu D/D) - 28 bărbaţi și 3 femei cu BPOC de gravitate moderată şi severă (conform standardului GOLD), vârsta medie 52,5±4,14 ani - iniţial şi după 5 săptămâni de tratament cu V (doză medie 54,5±15,4 mg), utilizând spirometrie, ECG standard, Duplex Color (estimarea FE) și EcoCG cu Doppler. Rezultate: Analiza eficacității utilizării V n-a relevat agravarea evoluției BPOC şi sindromului bronhoobstructiv. După tratamentul efectuat s-a constatat ameliorarea semnificativă a funcţiei endoteliale vasculare, paralel cu reducerea considerabilă a PSAP şi PMAP (II>ID>DD). Concluzii: Valsartan este bine tolerat şi înalt efectiv în controlul hipertensiunii pulmonare și funcţiei endoteliale la pacienţii cu BPOC (II>ID>DD).

Scopul: Evaluarea asocierii BPOC cu incapacitatea temporară de muncă. Materiale şi metode: Analiza publicațiilor științifice selectate din bazele de date medicale (MEDLINE, EMBASE, etc.). Rezultate și concluzii: BPOC este cauză principala a morbidității și dizabilității la nivel mondial, ceea ce duce la daune socio-economice semnificative. Pentru evaluarea maladiei, prognosticului clinic și al capacității de muncă, respectiv pentru determinarea termenilor optimali ai incapacității temporare de muncă, este necesară examinarea completă și la timp a pacienților.

Scopul: Studierea eficacității utilizării inhibitorului enzimei de conversie a angiotensinei Perindopril în funcție de I/D polimorfismul genei ACE asupra parametrilor funcţionale a respirației pulmonare și presiunii sistolice şi medii în artera pulmonară la pacienţi cu bronhopneumopatii obstructive cronice (BPOC). Materiale şi metode: Au fost examinați 31 de pacienţi (10 - cu genotipul ID, 11 - cu genotipul II și 10 - cu D/D) - 28 bărbaţi și 3 femei cu BPOC, vârsta medie 52,5±4,14 ani şi durata maladiei 14,2±7,4 ani - iniţial şi după 5 săptămâni de tratament cu perindopril, doză medie 2,9±1,5 mg, utilizând spirometrie, ECG standard și Ecocаrdiografiei cu Doppler. Rezultate: Analiza eficacității utilizării Perindoprilului n-a relevat agravarea evoluţiei BPOC şi sindromului bronhoobstructiv. Creşterea semnificativă a permeabilităţii bronşiale paralel cu reducerea considerabilă presiunii sistolice şi medii în artera pulmonară - au fost relevate după tratamentul efectuat. Concluzii: Perindopril este bine tolerat şi înalt efectiv în controlul hipertensiunii pulmonare la pacienţii cu BPOC (II>ID>DD)

Scopul: Studierea eficacității utilizării inhibitorului enzimei de conversie a angiotenzinei II (ACE) Perindopril (P) în funcție de I/D polimorfismul genei ACE asupra parametrilor funcționali a respirației pulmonare, funcției endoteliale(FE) vasculare, capacității de difuzie pulmonare pentru CO (DLCO) şi toleranței la efort fizic pacienţi cu BPOC. Materiale şi metode: Au fost examinați 31 pacienţi (10 - cu genotipul ID, 11 - cu genotipul II și 10 - cu DD) - 28 bărbați și 3 femei cu BPOC, vârsta medie 52,5±4,14 ani şi durata maladiei 14,2±7,4 ani - inițial şi după 5 săptămâni de tratament cu P (doză medie 2,9±1,5 mg), utilizând bodipletismografie, Duplex arterelor brahiocefalice (estimarea FE) și cicloergometrie. Rezultate: Analiza eficacității utilizării P a relevat ameliorarea semnificativă a funcției endoteliale vasculare și DLCO paralel cu creșterea considerabilă toleranței la efort fizic după tratamentul efectuat (II>ID>DD). . Conclușii: P semnificativ ameliorează funcția endotelială, DLCO și toleranța la efort fizic la pacienții cu BPOC (II>ID>DD).