Search

Respiratory tract infections are usually the most common infections in pediatric patients, including in those with diabetes. A low control on the glucose levels makes the diabetic patient more vulnerable to get an infectious disease and even to develop serious complications, such as diabetic ketoacidosis. We present you two clinical cases, showing, in parallel, children diagnosed with Type 1 Diabetes, who, facing the same stress factor -infection-, show a different response of their immune system. A conscientious maintenance of the disease, regular check-ups and a good knowledge of the risk factors are the key to avoid the occurrence of diabetic ketoacidosis.

The new coronavirus infection (COVID-19) spread rapidly from the outbreak in Wuhan, China with a wide range of clinical manifestations, from asymptomatic to fatal. Individuals from the risk factor category, including those with diabetes mellitus (DM), have a proven higher risk of developing a severe form of the disease, as well as a higher risk of mortality. Through this summary we aim to briefly review the general characteristics of COVID-19 and a special situation, namely that of infection in patients with diabetes. We addressed the potential mechanisms that may increase the susceptibility of diabetic patients to COVID-19, but also the current recommendations in Romania for diabetics in the COVID-19 pandemic. Based on current limited evidence we cannot draw conclusions. Further research on this association between COVID-19 and DM is necessary and justified.

Infecţia cu noul coronavirus (COVID-19) s-a răspândit rapid din focarul Wuhan, China având un spectru larg de manifestări clinice, de la cazuri asimptomatice până la cele fatale. Indivizii din categoria cu factori de risc, printre care și cei cu diabet zaharat (DZ), au un risc demonstrat mai mare de a dezvolta o formă de boală severă, precum și un risc mai mare de mortalitate. Prin acest articol ne-am propus să revizuim pe scurt caracteristicile generale ale COVID-19 și o situaţie specială, cea de infecţie la pacienţi cu DZ. Am abordat mecanismele potenţiale care pot crește susceptibilitatea pacienţilor diabetici pentru COVID-19, dar și recomandările actuale din România pentru diabetici în pandemia COVID-19. Pe baza dovezilor actuale, limitate, nu putem deduce concluzii, cercetări ulterioare cu privire la această asociere între COVID-19 și DZ sunt necesare și justificate.

Introducere. Sindromul stafilococic al pielii opărite (SSSS) este o boală exfoliantă a pielii cu două perioade de incidență: perioada neonatală şi copilăria timpurie. Diagnosticul diferențial include impetigo bulos, sindromul Stevens-Johnson, necroliza epidermică toxică (TEN), sindromul şocului toxic, scarlatina, boala Kawasaki şi pemfigusul. Prezentare de caz. Prezentăm un nou-născut în vârstă de 14 zile, sex feminin, mediu rural, internat în Clinica de Pediatrie pentru apariția unor erupții cutanate veziculoase la nivelul frontal şi al feței, care se extind către torace, abdomen şi membre, cu zone de descuamare, respectiv iritabilitate. Diagnosticul pozitiv de SSSS a fost susținut pe baza anamnezei (perforarea lobulilor auriculari, debut rapid al veziculelor care se măresc şi se rup), a examenului clinic (vezicule şi bule laxe, multiple, semn Nikolsky prezent, cruste periorale, conjunctivită cu secreții purulente, eritem şi edem palpebral bilateral) şi paraclinic (secreție din leziuni – floră saprofită; secreție conjunctivală – Staphylococcus aureus MSSA) şi a răspunsului terapeutic. Sub tratament antibiotic parenteral, reechilibrare hidro-electrolitică, igienă locală riguroasă, evoluția a fost favorabilă. Concluzii. Staphylococcus aureus este un agent patogen important în perioada neonatală. Diagnosticul şi tratamentul rapid al infecției, cu diseminare hematogenă la piele, sunt necesare pentru a reduce morbiditatea şi mortalitatea.

Introduction. Staphylococcal scalded skin syndrome (SSSS) is an exfoliating skin disease with two age peak incidence: the neonatal period and early childhood. Differential diagnosis includes bullous impetigo, Stevens-Johnson syndrome, Toxic epidermal necrosis (TEN), oxic shock syndrome, Scarlet fever, Kawasaki disease and Pemphigus. Case presentation. We present a 14-day-old female, from a rural area, admitted in the Pediatrics Clinic with appearance of blistering skin rash on the face and forehead, extending to the chest, abdomen and limbs, with areas of exfoliation and irritability respectively. The positive diagnosis of SSSS was made based upon the medical history (perforation of the auricular lobules, rapid onset of the vesicles that growth and break), physical findings (multiple vesicles and lax blisters, positive Nikolsky sign, perioral crusts, conjunctivitis with purulent secretions, erythema and bilateral palpebral edema) and paraclinical (lesion secretion – saprophytic flora; conjunctival secretion – Staphylococcus aureus MSSA), and adequate therapeutic response respectively. With parenteral antibiotic treatment, hydro-electrolyte rebalancing and rigorous local hygiene the evolution was favorable. Conclusions. Staphylococcus aureus is an important pathogen in the neonatal period. The appropriate diagnosis and treatment of infection with hematogenous dissemination in the skin are necessary to reduce morbidity and mortality.