Search

Aceasta lucrare își propune să analizeze opțiunile comunităților rurale din Regiunea Nord-Est privind tranziția către o bioeconomie circulară în acord cu politicile de mediu ale UE. Sistemul liniar bazat pe colectarea în amestec a biodeșeurilor municipale și gestionarea deficitară a deșeurilor agricole (gunoiul de grajd, deșeuri lemnoase), prin depozitare sau ardere deschisă, predomină încă în România rurală. Valorificarea biodeșeurilor municipale și a fluxului de materii prime secundare din sectorul agricol prin compostare, digestia anaerobă (producere de biogaz) sau utilizarea deșeurilor agricole drept combustibil în producerea de energietermică/electrică constituie soluții de tranziție pentru o dezvoltare rurală durabilă la nivelul regiunii de Nord-Est. Prin urmare, această lucrare identifică deficiențele actuale privind managementul biodeșeurilor municipale și agricole din Regiunea Nord-Est și propune noi oportunități de dezvoltare sustenabilă, prin adoptarea soluțiilor de bioeconomie circulară la nivel local și regional.

Economia liniară bazată pe combustibili fosili, consumul excesiv de materiale și resurse naturale, generarea de deșeuri, poluarea mediului, inegalități socio-economice reprezintă o paradigmă depășită în secolul XXI în contextul schimbărilor climatice și obiectivelor de dezvoltare durabilă asumate prin Agenda 2030. România se confruntă cu probleme critice de mediu, inegalități socio-economice severe, disparități urban-rurale și regionale mai ales la periferia UE. Tranziția României către o economie circulară este un obiectiv prioritar asumat prin intermediul politicelor de mediu ale UE. Această lucrare analizează pe de o parte, deficiențile sistemelor actuale bazate pe economia liniară (deșeuri solide, ape uzate, energie, resurse naturale, inechități socio-economice, consum iresponsabil) precum și modele de bune practici în diferite sectoare economice care pot stimula progresul României către o economie circulară și o societate mai rezilientă. Acest demers se bazează pe un suport interdisciplinar implicând reprezentanți diverși din mediul academic (cercetători, cadre didactice, masteranzi, studenți) și preuniversitar, ONG-uri, autorități publice și mediul privat. Un demers comun la nivelul societății care dorește să atragă atenția asupra necesității implementării principiilor economiei circulare la nivelul factorilor de decizie. Un obiectiv cheie este pregătirea tinerei generații de a face față acestor noi provocări în România sprijinite pe de o parte, de învățământul universitar și preuniversitar, iar pe de altă parte, prin stimularea activității de cercetare științifică și proiecte de cercetare-dezvoltare–inovare în parteneriat cu mediul privat și ONG-uri privind rolul economiei circulare în dezvoltarea durabilă a României.

Unidad de excelencia María de Maeztu CEX2019-000940-M The COVID-19 pandemic unveiled the fragility of food sovereignty in cities and confirmed the close connection urban dwellers have with food. Although the pandemic was not responsible for a systemic failure, it suggested how citizens would accept and indeed support a transition toward more localized food production systems. As this attitudinal shift is aligned with the sustainability literature, this work aims to explore the tools and actions needed for a policy framework transformation that recognizes the multiple benefits of food systems, while considering local needs and circumstances. This perspective paper reviews the trends in production and consumption, and systematizes several impacts emerged across European food systems in response to the first wave of pandemic emergency, with the final aim of identifying challenges and future strategies for research and innovation toward the creation of resilient and sustainable city/region food systems. The proposal does not support a return to traditional small-scale economies that might not cope with the growing global population. It instead stands to reconstruct and upscale such connections using a "think globally act locally" mind-set, engaging local communities, and making existing and future citizen-led food system initiatives more sustainable. The work outlines a set of recommended actions for policy-makers: support innovative and localized food production, training and use of information and communication technology for food production and distribution; promote cross-pollination among city/region food systems; empower schools as agents of change in food provision and education about food systems; and support the development of assessment methodologies and the application of policy tools to ensure that the different sustainability dimensions of the food chain are considered.