Search

Pe parcursul a 40 de ani în clinica „Chirurgia tumorilor regiunii capului și gâtului” a Institutului Oncologic din Republica Moldova au fost tratați 18549 de pacienți cu patologii nodulare tiroidiene, dintre care 1078 au fost copii. 105 (9,7%) de copii au fost depistați cu cancer tiroidian, 534 (49,5%) – cu adenome, 213 (19,7%) – cu gușă toxică nodulară, 226 (21%) – cu strumă Hashimoto. Raportul afectării fete/băieți 6:1, vârsta cea mai vulnerabilă – 9-16 ani. Cele mai răspândite forme morfologică au fost cancerul papilar și folicular 97 copii (92,3%). Pe parcursul anului 2020 a fost implementată metoda operațiilor organomenajante mini-invazive la copii cu procese nodulare tiroidiene. Avantajele principale ale operațiilor mini-invazive sunt următoarele: Siguranța intraoperatorie Sinecostul mic Complicații postoperatorii minimale

Granulomul centric giganto-celular (GCGC) este o leziune, benignă și proliferativă a maxilarului, cu o etiologie necunoscută. Este considerată pe scară largă a fi o leziune neoplazică. Etiologia actuală a GCGC este încă neclară, deși au fost sugerate inflamații, hemoragii și traume locale. Comportamentul biologic al CGCG al maxilarului variază de la repaus la agresiv cu expansiune distructivă. Incidența în populația generală este foarte scăzută, iar pacienții sunt în general mai mici de 30 de ani și de gen feminin. În acest studiu, raportăm două cazuri de GCGC la pacienți de 8 ani și de 13ani de gen femenin tratate chirurgical

Lucrarea a fost realizată în cadrul Programului de Stat (1 an de activitate – 2020) „Chirurgia modernă personalizată în diagnosticul și tratamentul complex al tumorilor la copii” N.20.80009.8007.06. Analizând datele statistice pe parcursul primului an de activitate al proiectului s-a constatat, că în această perioadă au fost înregistrați 777 de copii cu tumori, dintre care 279 (35,2%) primari și 498 (64,8%) – secundari. Din 777 de copii 455 (58,5%) au fost cu tumori benigne şi 97 (12,4%) cu tumori maligne, 231 (29,7%) de pacienți au fost supuși tratamentului chirurgical, 455 (58,5%) tratamentului chimioterapeutic, 13 (1,9%) radioterapeutic. Începând din martie 2020 am activat în condițiile pandemiei SARS-CoV-2. Am elaborat o conduită specială pentru profilaxia infecției cu coronavirus. Pandemia de COVID-19 este o situație nouă, inedită pentru întreaga lume, cu multe necunoscute, inclusiv pentru domeniul Chirurgiei Oncologice Pediatrice-Stomatologice. În primul rând noi considerăm pacientul oncologic adult sau copil ca pacient de urgență, de aceea, copilul cu tumoarea malignă trebuie să fie tratat în mod urgent. De aceea tratamentul pacienților oncologici au fost condiționat împărțiți în 3 grupe. I grup – pacienții primari cu diagnostic de tumoare malignă, confirmat histologic, care trebuie supuși tratamentului. A amâna acest tratament este mai periculos decât coronavirusul. Tratamentul trebuie efectuat în condiții pandemice: dis- tanțare, folosirea substanțelor dezinfectante, a măștilor, interzicerea vizitelor rudelor. grup – copiii pacienții, care la debutul pandemiei erau la etapa de tratament (chimio- sau radioterapie). Dacă per- mite situația concretă tratamentul continuă. Hormonoterapia prin injectare se poate efectua în condițiile casnice de către echipă (medic și asistentă). grup – constituit din copiii – pacienți, care au fost supuși tratamentului și la moment nu au semne de boală, dar necesită monitorizare. Acești pacienți trebuie să se afle în carantină. Se consideră, că pacienții oncologici au imunitatea compromisă. La tineri și copii imunitatea este relativ bună, dacă nu există maladii serioase cum ar fi maladiile sistemice. Tactica trebuie să fie personalizată, strict individuală. Pe parcursul anului 2020 am elaborat 3 tipuri de intervenții chirurgicale în oncologia pediatrică: operații tipice, operații lărgite, operații combinate

În pofida progresului în tratamentul proceselor tumorale, cancerul oral este frecvent depistat deja în stadiile avansate. Progresele recente în tehnologiile metagenomice pot fi utile în identificarea microbiomului legat de tumorile cavității orale, inclusiv cancerul oral, genomul acestora, proprietățile de virulență și interacțiunea lor cu imunitatea gazdei. Modificarea comunităților microbiene comensale orale are o aplicabilitate potențială ca instrument de diagnostic și prognostic a tumorile cavității oraleю Pentru a dezvolta abordări terapeutice extrem de precise și eficiente, poate fi necesară identificarea microbiomilor orali specifici. În prezentul reviu, relatăm rolul microbiomului în progresarea tumorilor cavității orale și rolul acestuia ca biomarker precoce și de prognostic pentru tumorile cavității orale

Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, a apărut oportunitatea de finanţare prin fonduri nerambursabile a unor programe de formare teoretică şi practică a cadrelor didactice ale facultăților de medicină dentară din România. Facultatea de Medicină Dentară, U.M.F. „Grigore T. Popa” Iași a câştigat, prin intermediul programelor POSDRU, o serie de proiecte pentru obţinerea de fonduri europene care au permis inițierea unor cursuri de formare în domeniul reabilitării orale (protetică, implantologie, chirurgie dento-alveolară, chirurgie OMF, reabilitare orală complexă). Cursurile au inclus programe de formare şi perfecționare în cele mai noi informaţii şi tehnologii inovative în domeniile enumerate. De asemenea, prin intermediul acestor proiecte Facultatea de Medicină Dentară a fost dotată cu o serie de echipamente şi tehnologii de actualitate

Metoda chirurgicală în oncologie este obligată nu numai ca metodă de tratament ci și cu scopuri profilactice și diagnostice. Operațiile oncologice se deosebesc de operațiile chirurgiei generale prin acea că nu sunt operații de organ, ci de teritoriu limfatic. Chirurgia cancerului impune în mod obligatoriu respectarea principiului ablastiei și antiblastiei. Activitatea chirurgicală în oncologie a început în octombrie 1960 când a fost organizat Institutul de Cercetări Științifice în domeniul oncologiei sub conducerea lui G.B. Honelidze. În ultimele decenii se observă o creștere a indicilor morbidității prin cancer în mai multe țări europene inclusiv și în țara noastră. În 1980 au fost luați la evidență 5680 pacienți primari ce constituie 149,0 la 100000 de populație. Apoi în perioada de peste 35 ani în 2019 numărul pacienților a crescut până la 10112 ce constituie 284,9 la 100000 mii de locuitori. În prezent tratamentul chirurgical anual 7980 pacienți (87,7% al cancerului) este folosit în clinica chirurgicală a I.O. și 5 clinici universitare a USMF „N. Testemițanu” 1120 pacienți (13,3%). În rezultat se propune de a introduce în actualul nomenclator al Ministerului Sănătății, Supra specializarea de chirurgie oncologică. De organizat catedra de chirurgie oncologică în cadrul USMF „Nicolae Testemițanu”.

Ideea lucrării date reiese din programul științific de stat sub denumirea „Chirurgia modernă personalizată în diagnosticul și tratamentul complex al tumorilor la copii”. În prima jumătate a anului 2020 în cadrul proiectului executorii au efectuat cercetări statistice în privința incidenței, mortalității și prevalenței cancerului glandei tiroide la copii și adulți în RM. În paralel au fost menționate raspândirea procesului în dependență de sex, mediul de trai, vârstă. Din punct de vedere epidemiologic s-a constatat incidența vădită înaltă la nordul republicii în comparație cu centrul și sudul, ceea ce dovedește impactul accidentului de la Cernobîl. Deși cancerul glandei tiroide este o formă vizuală sunt comise erori în diagnostic de medicii specialiști: medici de familie, endocrinologi, interniști, chirurgi, stomatologi și ORL-iști.

Scopul studiului a fost evaluarea efectului terapiei fotodinamice antimicrobiene (TFDA) asupra proprietăţilor biofilmului dentar la copiii cu risc carios mare. În studiu au fost incluși 120 de copii cu risc carios mare cauzat de activitatea cariogenică sporită a biofilmului dentar. Predicţia cariei dentare și evaluarea complexă a riscului carios a fost efectuată cu aplicarea Software Cariogram. A fost studiată sensibilitatea tulpinilor microbiene din biofilmul dentar la acţiunea TFDA prin determinarea numărului total de germeni în 1 g de biofilm dentar (NTG/g) şi identificarea bacteriilor din probele de biofilm dentar cu utilizarea cartelei GPI a sistemului automat Vitek 2. Datele obținute au demonstrat că efectuarea TFDA urmată de administrarea probioticelor au influenţat proprietățile cariogenice a biofilmului dentar la copii prin: modificarea peisajului microbian al biofilmului dentar caracterizată de scăderea numărului Streptococcus mutans şi Streptococcus sobrinus simultan cu creşterea numărului Streptococcus salivarius şi Streptococului sanguinis, reducerea cazurilor de asocieri agresive a bacteriilor şi a producerii de acizi. Acest fapt a majorat şansele de evitare a apariției cavităților carioase noi de 1,79 ori la copiii iniţial cu risc carios mare şi extrem. Concluzii: aplicarea TFDA oferă noi oportunităţi în elaborarea metodelor eficiente de prevenire a cariilor dentare la copiii cu risc carios mare cauzat de activitatea cariogenică sporită a biofilmului dentar.

Ediţia curentă a Manualului AJCC de Stadializare Cancerului şi a Clasificării TNM Tumorilor Maligne a UICC a fost publicată la sfârşitul anului 2016 şi a intrat în vigoare începând cu 1 ianuarie 2017. Ediţia a opta a AJCC – TNM, consideră ediţia curentă ca fiind o „punte” între abordarea „populațională” şi cea „personalizată” a managementului oncologic. A fost elaborat rolul medicului curant în aprecierea stadiului, deoarece este singurul specialist care are acces la toate informațiile, începând de la examinarea clinică, imagistică, rezultate histopatologice şi elaborări chirurgicale. Cancerul glandei tiroide după stadializare nouă a fost divizată: Carcinom papilar, folicular, cu celule Hurtle, carcinom tiroidian slab diferenţiat, carcinom anaplazic (nediferenţiat). Carcinom tiroidian medular. Detalii privind modificarea carcinomului tiroidian medular sunt tratate într-un capitol separat. Mutaţia tumorală a fost adăugată ca o nouă categorie, precum şi nivelurile calcitoninei şi ale antigenului carcinom-brionar. Modificarea valorilor vârstei la diagnostic utilizată pentru stadializare a crescut de la 45 de ani la 55 ani. Tumora primară: extensia extratiroidiană minimală a fost înlăturată din definirea tumorii T3. Ca urmare, extensia extratiroidiană minimală nu influenţează nici una dintre categoriile T, nici stadializarea în ansamblu. Categoria N1a include acum ganglionii de la nivelul VII (mediastinii superiori). Conform acestui sistem de clasificare a fost elaborat un capitol nou – carcinomul paratiroidian.

Introducere. A fost apreciat aspectul cosmetic al feței la copiii cu despicături faciale. Copiii cu despicături faciale permanent prezintă probleme de integrare socială. Tot mai multe studii dovedesc riscul înalt de dezvoltare la acești copii de anxietate psihoemoțională și sindromului depresiv. Scopul. În acest studiu am pus scopul de a face un studiu cu privire la aprecierea aspectului estetic evolutiv al feței la copiii cu despicături faciale totale bilaterale și unilaterale în perioada preoperatorie, imediat postoperatorie și la distanță. Rezultate. S-a constatat că defectele estetice ale feței în perioada preoperatorie sunt mult mai nefavorabile în comparați cele imediat postoperatorii. Preoperatoriu 4,8 un și 2,48 un; postoperatoriu 2,16 un și 0,84 un. În același timp s-a demonstrat că odată cu vârsta defectele estetice se înrăutățesc. (2,72 un și 1,92 un). Concluzie. Aspectul estetic nefavorabil este prezent permanent la copiii cu despicături faciale bilaterale și unilaterale. Defectul estetic este un factor cu risc major de dezvoltare a problemelor psihoemoționale.

Morbiditatea prin cancer laringian în Republica Moldova constituie cca 3,8-4,4%, anual fiind diagnosticate 120-140 cazuri primare de îmbolnăvire. Ponderea bolnavilor depistați în cazuri avansate constituie 75-80%, iar mortalitatea atinge indicii de 1,9-2,2%. În perioada anilor 2015-2019 în secţia tumori cap/gât au fost trataţi 171 de bolnavi cu cancer laringian stadiile I, IIa, IIb, IIIa, IIIb, IVa. A fost efectuat tratament radioterapeutic, chirurgical, crioterapeutic, lazeroterapie (st. I-II), combinat și complex în diferită succesivitate (st. IIIa-IIIb, IVa). Se planifică de a elabora scheme de tratament imunomodulator, fortificând imunitatea prin aplicarea preparatelor imunostimulatoare, ameliorând rezultatele tratamentului la distanță.

Au fost cercetate – particularitățile adenomului și cancerului folicular al glandei tiroide la copii în perioada anilor 2002-2018. Au fost supuși tratamentului chirurgical 31 de copii cu cancer folicular al glandei tiroide și 42 copii cu adenom folicular. Vârsta 0-17 ani. Examenul histologic a depistat diferența între grosimea capsulei nodulului tumoral. Astfel, la majoritatea bolnavilor cu adenom folicular (77,5%) a fost depistată capsula de o grosime mai mare decât cea a tumorilor maligne. În rezultat se pot recomanda operații organomenajante în cancere foliculare la copii.

Formarea serviciului de Ftiziopneumologie în actuala Republica Moldova este notificată la începutul secolului XX anul 1911. Prin Hotărârea nr. 430 din 12.09.1959 a Consiliului de Miniștri al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești, în cadrul Dispensarului Antituberculos Republican, la 01.10.1959, a fost fondat Institutul Moldovenesc de Cercetări Științifice în Tuberculoză cu o capacitate de 100 de paturi – instituție ştiinţifico-practică, cu sarcinile de demarare a cercetărilor ştiinţifice în domeniu şi implementarea în practica medicală a performanţelor ştiinţifice, studiere a situaţiei epidemiologice a tuberculozei în mediul urban şi rural, perfecţionare a metodelor organizaţionale de luptă antituberculoasă şi de depistare precoce a maladiei, acordare a asistenței calitative instituţiilor antituberculoase din republică. Pe parcursul perioadei 1988-1997 a funcţionat în calitate de Clinică de Ftiziopneumologie în cadrul Institutului de Cercetări Ştiinţifice în Medicina Preventivă şi Clinică. La data de 15.04.1997 prin ordinul Ministerului Sănătăţi al Republicii Moldova nr. 62 din 10.04.1997 a fost reorganizat în Institutul de Ftiziopneumologie al Ministerului Sănătăţii. Conform HG nr. 1142 din 15.10.2004 „Cu privire la comemorarea personalităţii marcante în domeniul medicinei şi al sistemului de sănătate publică Chiril Draganiuc”, IMSP Institutului de Ftiziopneumologie i s-a decernat numele „Chiril Draganiuc”. IMSP Institutul de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc” este o instituție medicală strategică cu activitate ştiinţifico-practică și curativ-profilactică, specializată în epidemiologia, diagnosticul, tratamentul şi recuperarea medicosocială a pacienţilor cu tuberculoză şi boli pulmonare nespecifice. Elaborează strategii de dezvoltare, coordonează managementul și evaluează serviciul de ftiziopneumologie, monitorizează implementarea şi evaluează realizarea PNCT. Reforma Serviciului de Ftiziopneumologie și a Institutului de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc” continuă.

Academia de Științe Medicale din Republica Moldova a fost fondată la 4 august 1999. Argumentarea cheie a fost numărul logistic solid de doctori habilitați – 65, doctori în medicină – 168 și 420 de colaboratori științifici. Primii fondatori ai AȘMDM au fost Eugen Popușoi, Constantin Țîbîrnă, Boris Melnic, Gheorghe Duca, Gheorghe Țîbîrnă, Ion Dediu, Ion Corcimaru, Andrei Galben, Vasile Anestiadi, Alexandru Nacu, Nicolai Opopol, Eva Gudumac, Eugen Maloman. Președinte a fost ales academicianul Gheorghe Țîbîrnă. Pe parcursul a 20 ani prezidiumul Academiei de Științe Medicale din Republica Moldova a organizat 5 conferințe științifice cu participare internațională dedicate epidemiologiei, diagnosticului, tratamentului celor mai răspândite maladii din Republica Moldova (neurologie, oncologie, medicina de urgență, sănătate publică). În prezent în structura AȘMDM sunt: 47 membri titulari, 12 membri corespondenți, 16 membri de onoare de peste hotarele R. Moldova.

Nanotehnologia implică noțiunea de a vedea și de a controla atomii individuali și moleculele. Totul pe Pământ este alcătuit din atomi, alimentele pe care le mâncăm, hainele pe care le purtăm, clădirile în care trăim, și chiar corpurile noastre. Nanomedicina – este o ramură a nanotehnologiei și este definită ca ”monitorizarea, repararea, construcția și controlul sistemelor biologice umane la nivel molecular, folosind nanodispozitive de inginerie și nanoconstrucții”. Există potențial pentru aplicarea nanoroboților în medicină ce include diagnosticarea precoce și orientarea pe administrarea a medicamentelor pentru cancer, diabet, chirurgie, monitorizarea farmacocinetică, instrumente biomediacale. Cuvinte-cheie: nanotehnologia, nanomedicina, nanoroboți, diagnostic precoce, cancer, chirurgie.

În perioada anilor 1980-2015 în Laboratorul Ştiinţific ”Chirurgia tumori cap şi gât” au fost trataţi circa 8300 pacienţi cu tumori nodulare ale glandei tiroide, dintre care 4800 cu cancer. Pe un lot de 2488 de pacienţi cu cancer al glandei tiroide a fost analizată prognoza şi supraviețuirea fără recidive a pacienților. În rezultatul cercetării s-a constatat că supraviețuirea pacienţilor vizaţi depinde de răspândirea procesului (dimensiunile tumorii în focarul primar, invazia extraglandulară, prezenţa metastazelor regionale şi la distanţă), tipul histologic al cancerului tiroidian, vârsta şi sexul pacienţilor.

Pe parcursul a 40 ani de activitate, savanții secţiei „Tumori cap şi gât” au perfecționat metodele de diagnostic a cancerului glandei tiroide, nazofaringelui, laringelui etc. S-au elaborat noi metode de intervenţii chirurgicale a tumorilor local-avansate a regiunii date, noi metode de plastie chirurgicală cu lambouri pediculate şi microchirurgicale. S-a implementat şi perfecţionat metoda criochirurgiei în tratamentul cancerului pielii şi buzei inferioare. Timp de mai bine de 40 ani de către colaboratorii şi medicii clinicii „Tumori cap şi gât” au fost trataţi circa 26000 bolnavi cu diverse tumori a acestei regiuni, dintre care 21300 cu tumori maligne. Au fost efectuate peste 23000 intervenţii chirurgicale la bolnavi cu tumori în regiunea capului şi gâtului. Din punct de vedere organizatoric, secţia de „Tumori cap şi gât” este cea mai reuşită formă de organizare a serviciului oncologic pentru acest contingent complicat de pacienţi oncologici.

Morbiditatea prin cancer laringian în Republica Moldova constituie cca 4,0-4,5 %, anual fiind diagnosticate 140160 cazuri primare de îmbolnăvire. Ponderea bolnavilor depistați în cazuri avansate constituie 75-80%, iar mortalitatea atinge indicii de 1,9-2,2%. În perioada anilor 1980-2017 în Institutul Oncologic au fost trataţi peste 2100 de bolnavi cu cancer laringian stadiile I, IIa, IIb, IIIa, IIIb, IVa. A fost efectuat tratament radioterapeutic, chirurgical, crioterapeutic, lazeroterapie (st. I-II), combinat și complex în diferită succesivitate (st. IIIa-IIIb). Se planifică de a elabora scheme de tratament imunomodulator, fortificând imunitatea prin aplicarea preparatelor imunostimulatoare, ameliorând rezultatele tratamentului la distanță.

Un număr de 150 de lucrători medicali au fost investigați în etapa de stabilire a diagnosticului de cancer la sân: 54 (36%) erau medici și 96 (64%) erau asistente medicale, 90 (60%) care locuiau în mediul rural și 60 (40%) în mediul urban, unde 30 (20%) lucrători medicali lucrează în condițiile profilului chirurgical și 120 (80%) din profilul terapeutic. Au fost examinate caracteristicile stării generale și mentale, comportamentul, anxietatea, fobia, deznădejde, diferite tipuri de fobii, sentimente de oboseală și vinovăție, tulburări de somn, stres, etc. Anxietatea personală și situațională a fost special studiată.

Professor Arsenie Gutan

Academician Gheorghe PALADI at the age of 90.

Epidemia și pandemia cu virusul SARS-CoV-2 este cea mai mare provocare a omenirii la începutul secolului XXI. Deși, după anul 1984, civilizația a cunoscut acest fenomen epidemiologic prin infecția HIV SIDA, pneumonia atipică, gripa porcină, gripa aviară, SARS-CoV-1, infecțiile cedează la începutul secolului în fața maladiilor cronice, neinfecțioase. Maladia COVID-19 este o boală sistemică cu afectarea întregului organism și a tuturor organelor și funcțiilor acestora provocând „furtună citochinică”, hipercoagulare, dereglarea metabolismului, insuficiență poliorganică și mortalitate înaltă. Aceasta se referă în special la bolnavii cu comorbidități, cu dereglare a fonului somato-funcțional, și evident, la bolnavii cu sindrom metabolic - hipertensiune arterială, hiperglicemie (diabet, selectiv diabet tip 2), dislipidemii și hiperlipidemie (obezitate), și cu inflamație sistemică cronică, ca factor primordial al patofiziologiei.

Ideea lucrării vine din programul științific de stat sub denumirea „Chirurgia modernă personalizată în diagnosticul și tratamentul complex al tumorilor la copii”.Pe data 24-25 martie 2022 la Academia de Științe a Moldovei, s-a desfășurat conferința Științifică națională cu participare internațională „Chirurgia modernă personalizată la adulți și copii. Chirurgia viitorului”, dedicată Membrului de onoare al AȘM, profesorului universitar, Ilustrului chirurg Constantin Țîbîrnă, fondator al chirurgiei autohtone. C. Țîbîrnă, fiind un chirurg polivalent , pe parcursul activității sale a dezvoltat chirurgia oncologică autohtonă în diverse localizări ( cap-gât, torocoabdominală, chirurgia hepatică ș.a.). Au fost analizați indicii incidenței, mortalității și prevalenții prin cancer în R. Moldova în perioada anilor 19802020.Astfel, în perioada aceasta s-a observat o creștere vădită a indicilor morbidității prin tumori maligne în R. Moldova. În 1980 au fost luați la evidență 5860 pacienți primari (149,0 la 100000 populație). Peste 30 ani, în 2020 numărul pacienților a crescut până la 9391 (264,4 la 100000 mii locuitori).Mortalitatea în această perioadă a avut o creștere stabilă. În anul 1980 au decedat 3515 bolnavi cu tumori maligne (95,0 la 100000mii populație), în anul 2020 indicii mortalității au crescut până la 4867 (136,9 la 100000 mii populație).Referitor la indicii prevalenţei trebuie de menţionat, că în anul 1980 în cancerul-Registru al Republicii Moldova au fost înregistrați 26715 pacienţi (668,3%ooo). În 2020 indicii prevalenţei s-au mărit de 2 ori - 50980 (1433,9‰oo). Acest indice ne demonstrează eficiența asistenței oncologice a colectivului Institutului Oncologic în tratamentul cancerului în Republica Moldova.Existenţa Societăţii Europene de Chirurgie Oncologică (ESSO), precum şi a Federaţiei Mondiale a Societăţilor de Oncologie Chirurgicală (WFSOS) confirmă recunoaşterea specialităţii de chirurgie oncologică.Anual chirurgical sunt tratați cca 7900 de pacienți. În clinica oncologică în mai mult de 65% se efectuează operații tipice. În clinicile universitare prevalează intervențiile chirurgicale largite și combinate (360 de pacienți). În activitatea sa renumitul chirurg C. Țîbîrnă a perfectionat chirurgia oncologică în regiunea torocoabdominală, la spitalul Clinic Republican (prof. N. Gladun, academician Hotineanu V. și prof. A. Hotineanu). În Clinica Oncologică a elaborat noi metode de tratament chirurgical al tumorilor local răspăndite în regiunea cap și gât (acad. Gh.Țîbîrnă și conf. univ. A. Țîbîrnă). În rezultat a propus:De a include în actualul nomenclator al Ministerului Sănătăţii - „Supraspecializarea în chirurgie oncologică”, care va crea cadrul legal al funcţionării acestei specialităţi.De a organiza Societatea de Chirurgie Oncologică din R.Moldova şi catedra de chirurgie oncologică in cadrul USMF „N.Testemitanu”.