Search

În textul de față analizăm un video, Румынcкий язык: Ceйчаc oбьяcню! (Limba română: Imediat vă explic), de 13.40 min, distribuit în You Tube în 20 aprilie 2018 de Arsenii Klinicev. Între timp, el a fost accesat de 680.249 de utilizatori și a acumulat 4.566 de comentarii. Adresat în special vorbitorilor de limba rusă, aceștia au reacționat imediat, fiind urmați de reprezentanții altor limbi și ai altor culturi. Comentari ample sau mici observații, note critice sau analize exhaustive, adnotări sau simple aprecieri, toată această varietate de feedback-uri este exprimată în mai multe limbi: rusă, română, engleză, polonă, bulgară, ucraineană, slovacă, arabă. De patru ani, în spațiul online, Румынcкий язык: Ceйчаc oбьяcню! incită la comentarii și provoacă dezbateri. Adnotările utilizatorilor, împreună cu clipul lui Arsenii Klinicev, alcătuiesc un hipertext dinamic care se face / se scrie în continuare: primele comentarii datează din aprilie 2018, odată cu distribuirea sa în You Tube, iar ultimele sunt din 2 aprilie 2022. ROMANIAN LANGUAGE: I'LL EXPLAIN IMMEDIATELY In the present text we analyze a video Румынcкий язык: Ceйчаc oбьяcню! (Romanian language: I'll explain immediately), 13.40 min, distributed in You Tube on April 20, 2018 by Arsenii Klinicev. In the meantime, it has been accessed by 680,249 users and has accumulated 4,566 comments. Addressed especially to Russian speakers, they reacted immediately, followed by representatives of other languages and other cultures. Extensive comments or small remarks, critical notes or exhaustive analyzes, annotations or simple assessments, all this variety of feedback is expressed in several languages: Russian, Romanian, English, Polish, Bulgarian, Ukrainian, Slovak, Arabic. For four years, in the online space, Румынcкий язык: Ceйчаc oбьяcню! incites comments and provokes debate. The users' annotations, together with Arsenii Klinicev's video, make up a dynamic hypertext that is made / written further: the first comments date from April 2018, with its distribution in You Toube, and the last ones are from April 2, 2022., {"references":["ARVINTE, Vasile. Român, românesc, România. Studiu filologic. Ediția a III-a, Iași, Casa Editorială Demiurg, 2008.","BOJOGA, Eugenia. Limba română – \"între paranteze\"? Despre statutul actual al limbii române din Republica Moldova, Chisinau, ARC, 2013.","BOJOGA, Eugenia. O dezbatere lingvistică pe Internet, în Viața românească, nr. 8, 2019a.","BOJOGA, Eugenia. Limba română din Basarabia în preajma Marii Uniri din 1918, în G. Haja, D. Butnaru (ed.), \"Unitate lingvistică - unitate națională\", București, Editura Academiei Române, 2019b, p. 51 - 68.","BOJOGA, Eugenia. Limba moldovenească există pentru agramaț. În Philologica Banatica. Societatea de Științe Filologice din România. Filiala Timișoara, 2020, nr. 2, p. 116-142.","BOJOGA, Eugenia. Parlons-nous roumain ou moldave?. În Jörn Albrecht, Gunter Narr (ed.) Geschichte der romanischen Länder und ihrer Sprachen Innerromanischer und deutsch-romanischer Sprachvergleich Mit besonderer Berücksichtigung der Dacoromania. Festschrift für Rudolf Windisch, Tübingen, Narr Francke Attempto Verlag, 2021, p. 21-43","BRÂNCUȘ, Grigore. Vocabularul autohton al limbii române, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1983.","BUSTAMANTE, Enrique (coord.) Comunicación y cultura en la era digital. Barcelona, Gedisa, 2002.","COSERIU, Eugenio. Limba română în fața Occidentului. De la Genebrardus la Hervas. Contribuții la istoria cunoașterii limbii române în Europa occidentală. Trad. de Andrei A. Avram, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1994.","COŞERIU, Eugeniu. Unitatea limbii române – planuri şi criterii, în vol. Academia Română,\"Unitatea limbii române cu privire specială la Basarabia şi Bucovina\", Ed. Academiei Române, Bucureşti, 2004, p. 179-188.","COŞERIU, Eugeniu. Latinitatea orientală. În E. Coşeriu, \"Limba română – limbă romanică\". Texte manuscrise editate de N. Saramandu, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2005, p. 113-129.","COŞERIU, Eugeniu. Limba română – limbă romanică. Texte manuscrise editate de N. Saramandu, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2005.","DJUVARA, Neagu. O scurtă istorie ilustrată a românilor, București, Humanitas, 2013.","FRUNTAŞU, Iulian. O istorie etnopolitică a Basarabiei. 1812-2002, Chişinău, Cartier, 2002.","PÉREZ SALAZAR, Gabriel. Relexiones epistemológicas en torno a Internet como un medio de comunicación hipertextual. În Virtualis, Anul 3, nr. 6, 2012, publicație editată de Instituto Tecnológico y de Estudios Superiores de Monterrey, Ciudad de México, p. 6-15.","TRENTINI, Andrea; BISCUOLO, Giovanni; ROSSI, Andrea. Cittadinanza digitale e tecnocivismo. In un mondo digitale la Cittadinanza inizia dai bit. Collana Copyleft Italia, Milano, Ledizioni, 2020.","UNGUREANU, Elena. Dincolo de text: hypertextul, Chișinău, Editura ARC, 2014."]}

Doing scientific research is tantamount to assembling a puzzle, only there is no model, it is up to the researcher to decide which piece belongs to the puzzle and under which form, and the puzzzle as such is a piece in a puzzle of a higher dimension. In the puzzle of languagen, the different realms must be studied in the relationships they maintain and not separately, for the local is not identical with thje global, and it is the global - the nature of language hence opf man - we are looking for, that's our puzzle and it is multi-dimensional. This paper represents the puzzle as I have assembled it; from now on linguistics takes the pragmatic turn that philosophy took with Quine and the evolutive turn biology took with Lamarck then Darwin. This paper demonstrates Kuhn's theory : Science progress are revolutions, namely the replacement of an existing paradigm by a radically different and more adequate one - not the accumulative, linear collection of data., La recherche ressemble à l'assemblage d'un puzzle. Chaque pièce prend son sens grâce à l'ensemble. Prises séparément, les pièces n'ont pas le même sens voire pas de sens du tout. Le puzzle scientifique se distingue, néanmoins, par plusieurs caractéristiques (1) c'est au chercheur de déterminer quel fait est pertinent et sous quelle forme ; (2) le chercheur n'a pas de modèle préétabli ; (3) le puzzle lui-même est une pièce dans un puzzle d'un ordre plus élevé. Donc, traiter séparément de syntaxe, morphologie, phonologie, lexique &c. est un non-sens, car ils fonctionnent comme un tout solidaire. Or même cette vision est par trop étriquée. Car dans le puzzle du langage, les faits de structure ne sont pas seuls à avoir leur place mais aussi, entre autres, des faits physiques, anatomiques, physiologiques, phylogénétiques, ontogénétiques, paléontologiques, sociologiques, psychologiques, émotionnels et expressifs. Un chercheur qui négligerait ou ignorerait ce genre de faits simplement parce qu'ils ne relèvent pas de la grammaire ou de la langue dans le sens saussurien du terme et que donc, à son avis, ils ne seraient qu'un bruit de fond relevant de la contingence, ferait comme un enquêteur de police qui nettoierait soigneusement la scène du crime avant de chercher les indices pertinents. Je crois avoir réussi à assembler le puzzle du langage de façon cohérente et consistante. Ce faisant, la linguistique telle que je l'entends a pris ce que Quine appelle le tournant pragmatique qui, en biologie, s'exprime par l'évolution des espèces. Le langage est donc, selon LUIT, une propriété qui a émergé au cours de l'évolution. LUIT espère s'insérer dans l'histoire de la linguistique tout en la changeant radicalement, confirmant la thèse de Thomas Kuhn : la science n'avance pas de façon linéaire mais par à-coups, lorsqu'un paradigme scientifique différent du (ou des) précédent(s) le(s) remplace. C'est la parole orale et interlocutive qui est au centre et à l'origine du langage. Ceci est démontré avec des données trans-linguistiques dans tous les domaines où la dynamique du langage s'exerce. Est montrée la nature dynamique, pragmatique, émergente, audio-articulatoire, interlocutive, complexe, émotionnelle, biologique et spécifiquement humaine du langage.