Search

The Eastern Romanian Carpathians harbor a rich Upper Paleolithic archaeological record, mostly concentrated on the Bistrița river terraces. Despite extensive field research spanning decades, the regional archaeological record has long suffered from poor chronometric support and contradictory taxonomy. The recently excavated spot at Bistricioara-Lutarie III, located in the Ceahlau Basin, brought a wealth of fresh chronostratigraphic and archaeological information, here summarized for the first time. The site preserves a thick (up to 9 m) sedimentary archive of mixed colluvial and aeolian origin, capping the fluvial gravel of a Bistrița terrace and likely extending back to Marine Isotope Stage 5. Six well preserved archaeological layers located in the upper part of the sequence were assigned to the Gravettian and Epigravettian technocomplexes. Earlier archaeological traces are indicated by presence of charcoals and burnt sediment, but have not yet been fully assessed. BL III hosts a well preserved Late Gravettian layer with shouldered points dated to around 27 ka cal BP. The Epigravettian occupations starting at 24 ka cal BP provided rich lithic assemblages as well. The robustly dated sequence at BL III brings a major contribution to the understanding of the regional Upper Paleolithic cultural landscape across the Late Glacial Maximum. At the same time, exotic raw materials (Cretaceous flint, obsidian, radiolarites and cherts) pointing at extensive provisioning areas connect the Eastern Carpathian record to the wider East-Central European paleo-cultural dynamics.

Long‐distance raw material transfers across Romania prior to the Last Glacial Maximum have previously been inferred from either visual and/or petrographic observations of East Carpathian sites. We investigated the potential to ‘fingerprint’ flint from archaeological sites at Mitoc‐Malu Galben and Bistricioara–Lutărie III in Eastern Romania, using in situ high‐precision analyses of 28 major, minor and trace elements determined by laser ablation – inductively coupled plasma – mass spectrometry (LA–ICP–MS) in combination with multivariate statistical analysis. Our results suggest that geochemical analyses have the ability to distinguish between different geographical sources but are unable to positively associate flint artefacts from archaeological contexts to these geochemical groups. The mismatches of signatures between artefacts and geological materials, however, raise new questions and open unforeseen perspectives.

Resume Les sites attribuables au Paleolithique superieur sont nombreux dans la vallee de la Bistriţa, particulierement dans son cours superieur (bassin de Ceahlǎu, Carpates orientales) ou beaucoup de restes d’occupations ont ete decouverts depuis les premieres fouilles de sauvetage dans les annees 1950. Des recherches recentes de terrain se sont concentrees sur deux sites de la basse vallee de la Bistriţa, Buda et Lespezi, fouilles a la fin des annees 1950 et dans les annees 1960. Le materiel archeologique, industries lithiques et restes de grands mammiferes, attribues a du Gravettien (Buda : 23,4 ka ; Lespezi : 24,6–17,6 ka) a egalement ete reevalue.

Quartär : internationales Jahrbuch zur Eiszeitalter- und Steinzeitforschung 66, 111-134 (2019). doi:10.7485/QU66_5, Published by Verlag Dr. Faustus, Büchenbach

This article presents the conclusions of the author’s PhD thesis called “ Raw-material sources, rawmaterial supply and production strategies in the Upper Paleolithic from the Valachian Sector of the Moesic Platform”. The study area is the Lower Danube Valley and includes the Paleolithic sites of Vădastra-Măgura Fetelor, Ciuperceni-La Tir, Ciuperceni-La Vii 1, Giurgiu-Malu Roşu and Nicolae Bălcescu-La Vii, plus a series of sampling points (see map 1, tables 1 and 2). The raw-material taken in consideration is chert. For many years archaeologists supported two alternative hypotheses about the raw-materials provenance : Pre-Balkan Platform and the Danube’s gravels. By means of macroscopic description in hand specimens, microscopic characterization in thin section (mineralogy, primary constituents, fossils), complemented by X-ray diffraction, the author has determined several varieties of chert for each site and sampling location and also three categories that exhibit macro-and microscopic features which surpass the local settings (see map 2, tables 4, 5 and 6). By analyzing the microscopic features and by directly examining the thin sections chert varieties with macroscopic similarities from different places, the author determined the provenance of some raw-materials in the Paleolithic sites. The two Ciuperceni sites are linked to the Frăteşti Formation (Lower Pleistocene) gravels, opened in the vicinity by a modern quarry (Ciuperceni-La Carieră) ; some of the Giurgiu-Malu Roşu cherts were determined to originate from gravels of the Frăteşti Formation, opened by modern quarries to the North-West (Ghizdaru-Cariera de la Haltă, Cetatea-Cariera Bălănoaia), and from gravels of the lower terrace (t1), opened in places such as Giurgiu-Cariera Malu Roşu ; the source of provenance for the main raw-material (grayish “ granulated” chert – in fact a peloidal chert) of Giurgiu-Malu Roşu was not found ; for the other two sites in the study, Vădastra-Măgura Fetelor and Nicolae Bălcescu-La Vii, it was impossible to determine the provenance of the raw-materials. All cherts form the Paleolithic sites have external characteristics which are similar to materials transported and reworked by waters (despite of the “ fresh cortex” found on many of the samples). The raw-material sources that were identified indicate short supply distances and a local exploitation of raw-materials (under 50 km)., În acest articol sunt prezentate câteva concluzii cu privire la rezultatele analizei petrografice a silicolitelor din situri aparţinând Paleoliticului superior de pe Valea Dunării şi din locaţii de eşantionare (harta 1, tabelele 1 şi 2). Pe baza caracteristicilor macroscopice şi microscopice au fost determinate mai multe varietăţi pentru fiecare sit şi locaţie, dar şi trei categorii ce prezintă trăsături care depăşesc cadrul local (harta 2, tabelele 4, 5 şi 6). Pentru siturile paleolitice de la Ciuperceni (La Vii 1, La Tir), sursa de provenienţă a materiilor prime este reprezentată de Formaţiunea de Frăteşti, deschisă în punctul La Carieră ; câteva din varietăţile de silicolitele de la Giurgiu-Malu Roşu provin din pietrişurile Formaţiunii de Frăteşti (Ghizdaru-Cariera de la Haltă), iar o probă a fost atribuită pietrişurilor terasei joase (t1) a Dunării (Giurgiu-Cariera Malu Roşu). Nu a fost identificată sursa materiei prime predominante în ansamblul litic de la Giurgiu-Malu Roşu („ silexul cenuşiu cu nuanţe albăstrui şi mici pete alburii” – de fapt, un silicolit peloidal) şi nici sursele de aprovizionare cu silicolite pentru siturile de la Vădastra-Măgura Fetelor şi Nicolae Bălcescu-La Vii. Toate silicolitele din siturile considerate în acest studiu prezintă trăsături macroscopice externe specifice clastelor rulate şi transportate de către ape. Sursele identificate indică distanţe scurte de aprovizionare şi o exploatare locală a materiei primă (sub 50 km)., Ciornei Alexandru. Petrografia silicolitelor din siturile Paleoliticului superior de pe Valea Dunării. Caracteristici şi provenienţă. In: Materiale şi cercetãri arheologice (Serie nouã), N°9 2013. pp. 41-65.

This study presents the petrographic analysis of lithic raw materials from level IV of Lespezi-Lutărie site (Upper Palaeolithic, Lower Bistriţa Valley, Bacău County, Romania), resulting in the identification of 16 varieties related to different rock types : sandstones (quartzarenites, calcarenite), black shale, bedded cherts (Early Oligocene menilite and detritalrich spiculite chert), peloidal cherts, Eocene and Cretaceous nodular cherts. Part of the varieties identified reflect the availability, abundance, accessibility and variability of raw materials in the surrounding area (Tarcău and Vrancea nappes), while the ones brought in from other regions represent imported materials related to cultural relations and geographically available circulation routes between Gravettian communities from the Bistriţa, Prut and Danube valleys. The use of both coarser (sandstones) and fine-grained lithologies (shale, cherts), from poorly silicified (sandstones, shale) to strongly and very strongly silicified (cherts from chalk) reflects acquisition patterns guided by specific needs and uses of tools. External macroscopic features indicate secondary sources (alluvial deposits, riverbeds) for all varieties determined., Acest articol se concentrează pe determinarea tipurilor de materii prime reprezentate în industria litică de la Lespezi-Lutărie (jud. Bacău, România), sit aparţinând Paleoliticului Superior de pe Valea Bistriţei inferioare. Analiza petrografică s-a desfăşurat pe un lot de piese selectate din nivelul IV al sitului, determinarea tipurilor de materii prime fiind bazată pe observaţiile macroscopice (culoare, textură, spărtură, luciu, transluciditate) şi microscopice (constituenţi primari, tipuri de fosile şi abundenţa lor, mineralogie, textură, fabric sedimentar şi diagenetic). Observaţiile macroscopice au permis separarea mai multor categorii generale de materii prime (gresii, şist negru, menilit, silicolite cenuşii, silicolite nodulare din cretă), fiecare cu mai multe varietăţi distincte vizual. Analiza microscopică a 20 de secţiuni subţiri a validat categoriile generale de materii prime, permiţând caracterizarea de detaliu a 16 varietăţi. Probele atribuite categoriei „ gresii” sunt reprezentate de două varietăţi de arenit cuarţitic cu glauconit (probele Le-Lu [ 03], [ 05], şi Le-Lu [ 04]), o varietate de calcarenit (proba Le-Lu [ 02]) şi una de silicolit spiculiticdetritic (Le-Lu [ 01]). Probele incluse în categoria şist negru s-au dovedit a fi un silicolit peloidal negricios (Le-Lu [ 06]), un şist argilos negricios (Le-Lu [ 07]) şi un şist calcaros cenuşiunegricios silicifiat (Le-Lu [ 08]). Probele considerate ca menilit (Le-Lu [ 09] şi [ 11]) reprezintă un tip de silicolit stratiform cu aspect dungat, compus din benzi subţiri de wackestone bioclastic şi benzi subţiri de arenit cuarţitic, care a fost atribuit Oligocenului (Formaţiunea Menilitelor Inferioare) pe baza unui specimen de foraminifer bentonic din genul Nummulites Lamarck. Categoria silicolitelor cenuşii este compusă din două tipuri diferite : un silicolit bioclastic bogat în cuarţ detritic (probele Le-Lu [ 12], [ 13] şi [ 14]) atribuit Eocenului pe baza unor exemplare de foraminifere planctonice din genul Morozovella McGowran (probabil din Formaţiunea Calcarelor de Doamna) ; un silicolit cu foraminifere planctonice abundente (Le-Lu [ 10]), pe baza cărora a fost atribuit Cretacicului superior. În categoria silicolitelor nodulare din cretă (probele Le-Lu [ 15]-[ 20]) au fost diferenţiate şase varietăţi ce reflectă condiţii diferite de sedimentare într-un mediu marin de apă adâncă (şelf extern) şi au fost atribuite Cretacicului superior pe baza exemplarelor de foraminifere planctonice. Pe baza caracteristicilor externe ale probelor analizate (aspectul cortexului relevând grade diferite de rulare şi transport de către ape) s-a pus în evidenţă faptul că aceste materii prime au fost colectate din surse aluviale (depozite de pietrişuri). Diversitatea petrografică reflectă ocurenţa naturală a acestor varietăţi în depozitele geologice din constituţia pânzelor de Tarcău şi Vrancea, ocurenţă dublată de prezenţa acestor varietăţi în diferitele depozite aluviale de pe râurile şi pâraiele care străbat Carpaţii Orientali în zona de studiu. Ţinând cont de ocurenţa locală a celor mai multe dintre acestea, se poate afirma că aprovizionarea cu materii prime a sitului de la Lespezi-Lutărie s-a realizat din surse aluviale locale (sub 50 km). Absenţa silicolitelor nodulare din crete în zona de studiu şi comparaţia cu datele publicate anterior pentru zona Moldovei şi sudului României, a condus spre idenficarea probelor Le-Lu [ 15– 20] ca fiind silicolite nodulare aduse din surse îndepărtate, precum Valea Prutului mijlociu (150 km) şi Valea Dunării inferioare (380– 400 km). Acest studiu a pus în evidenţă faptul că tipurile de materii prime diferenţiate anterior (gresii, şist negru, menilit, silicolite nodulare) au o mai mare diversitate petrografică şi o provenienţă variată., Ciornei Alexandru. Petrographic analysis of raw materials from Lespezi-Lutărie: implications for Upper Palaeolithic sites from the Middle and Lower Bistriţa Valley. In: Materiale şi cercetãri arheologice (Serie nouã), N°11 2015. pp. 43-79.