Search

În lucrarea sa, care a câştigat premiul Pulitzer în 1981, Robert K. Massie prezintă detaliat viaţa acestui captivant personaj istoric şi evidenţiază evenimentele cruciale care au transformat un băiat într-o legendă, inclusiv călătoriile sale incognito prin Europa, curiozitatea sa de nepotolit faţă de obiceiurile occidentale, obsesia pentru mare şi constituirea măreţei flote ruseşti, modul în care a creat o armată de neînvins şi relaţiile sale cu cei pe care i-a iubit cel mai mult: Ecaterina, iubita sa tandră, şi Menşikov, prinţul fermecător şi lipsit de scrupule care a ajuns la putere prin intermediul prieteniei cu Petru. Un loc special în carte îl ocupă relaţia dificilă a lui Petru cu fiul său Aleksei, care a fost judecat şi condamnat la moarte în 1718. Autorul nu neglijează nici viaţa politică, socială, culturală şi religioasă din Rusia pe parcursul jumătăţii secunde a secolului al XVII-lea şi primei părţi a secolului al XVIII-lea. Astfel, Massie îşi conduce cititorii în lumea rusească medievală şi premodernă schimbată iremediabil, uneori în mod violent, de reformele iniţiate de monarhul autocrat Petru cel Mare. Fie că sunt schimbări care au afectat în primul rând individul, precum obligativitatea tăierii bărbilor, sau iniţiative care au vizat consolidarea forţei statului, de exemplu, înfiinţarea marinei ruseşti şi a Sankt-Petersburgului, reorganizarea administrativă inspirată de modelul occidental, toate acestea au transformat Rusia medievală într-un stat modern. În acelaşi timp, multe dintre reformele din timpul lui Petru au avut o influenţă îndelungată asupra societăţii ruseşti. Cartea lui Massie nu oferă doar o perspectivă internă a societăţii ruseşti, ci urmăreşte şi acţiunile lui Petru în planul politicii externe, la nivel european sau chiar global. Astfel, două dintre cele cinci secţiuni ale lucrării se ocupă de relaţiile Rusiei cu celelalte state europene. Poate cel mai important conflict din timpul domniei lui Petru a fost cel împotriva Suediei. În urma Marelui Război Nordic (1700-1721), Rusia a obţinut o serie de teritorii (Estonia, Livonia şi Ingria). Totodată, deznodământul acestui lung război a însemnat şi ascensiunea Rusiei la rangul de putere continentală. Pe plan militar, însă, domnia lui Petru nu a fost scutită de eşecuri. Campania ţarului din Moldova, pornită împotriva Imperiului Otoman, s-a terminat prin înfrângerea de la Stănileşti (1711). Nu de puţine ori, autorul american îi aduce în prim-plan pe actorii politici importanţi din Europa sfârşitului secolului al XVIII-lea şi începutului secolului al XVIII-lea. Regi, comandanţi militari, nobili, toţi sunt prezentaţi cititorilor, care pot astfel înţelege mai bine acţiunile sau atitudinile lor. Ţarul Aleksei, tatăl lui Petru, Ludovic al XIV-lea, Wilhelm de Orania, Carol al XII-lea, Augustus de Saxonia, ducele de Marlborough, prinţul Eugeniu de Savoia sau feldmareşalul Rehnskiöld se numără printre figurile ilustre descrise de Massie. De regulă, atunci când analizează anumite perioade, istoricii pun accentul pe rolul proceselor şi al fenomenelor de lungă durată, lăsând cumva în umbră personalităţile excepţionale. Tocmai pentru a sugera impactul lui Petru cel Mare asupra istoriei Rusiei, în special, putem face apel la istoria contrafactuală şi să ne întrebăm: Cum ar fi arătat Rusia contemporană dacă n-ar fi existat Petru cel Mare?

Punct contrapunct surprinde grava criză spirituală a societății londoneze de după Primul Război Mondial. Romancierul renunță la maniera așa-zis tradițională de a oglindi viața, preferând o tehnică narativă nouă pentru epoca sa, împrumutată din repertoriul cinematografic. Astfel, narațiunea descriptivă este înlocuită de monologul interior, iar „acțiunea“ se subordonează tehnicii contrapunctice, care transformă înșiruirea evenimentelor într-o uriașă scenă, unde totul se petrece instantaneu.

Bill Bryson ia ca model propria casă pentru a reface îndelungata istorie a vieții private: descrie pe rând camerele și obiectele din ele, arătându-ne în tot atâtea povești captivante cum au apărut sau cum au evoluat. Mai mult, întrucât, în opinia sa, orice se întâmplă în lume începe și sfârșește în casele noastre, viața privată ajunge să prilejuiască digresiuni delectabile în istoria mare. Astfel, baia constituie punctul de plecare pentru o istorie a igienei, dormitorul – pentru una a sexului sau a morții, bucătăria – pentru o istorie a alimentației și a comerțului cu mirodenii. Iar anecdotica volumului și detaliile picante despre viața privată a unor nume ilustre fac lectura cu atât mai savuroasă.