Search

Glanda hipofiză este situată la baza creierului, într-o formaţiune anatomică osoasă numită şaua turcească (sella turcica). Are un rol extrem de important în reglarea funcţiilor neuro-endocrine datorită hormonilor secretaţi. Prolactinomul reprezintă o tumoră benignă a glandei hipofize (adenom), ce produce în exces un hormon numit prolactina. Autorii prezintă cazul unui adolescent în vârstă de 16 ani, evaluat în ambulator pentru deficit staturo-ponderal, ocazie cu care s-au decelat valori crescute ale prolactinei serice. Ulterior, pacientul se internează în Clinica II Pediatrie pentru investigaţii suplimentare şi precizare de diagnostic. [ABSTRACT FROM AUTHOR]

Tumorile de glandă pineală reprezintă 3-8% din totalul tumorilor cerebrale la copil. Vârsta medie de debut se situează între 10-13 ani. Simptomatologia clinică este în strânsă legătură atât cu relaţiile anatomice ale glandei pineale, cât şi cu structura histologică a formaţiunii tumorale. Cele mai frecvente simptome includ cefaleea, greţurile, vărsăturile, toate având ca substrat compresiunea pe structurile învecinate şi hidrocefalia consecutivă. Autorii prezintă cazul unei fetiţe în vârstă de 6 ani, internată în Clinica II Pediatrie pentru vărsături incoercibile, cefalee în cască. La examenul fundului de ochi se observă papila nervului optic cu contur şters iar examinarea RMN evidenţiază tumoră de glandă pineală cu hidrocefalie triventriculară. [ABSTRACT FROM AUTHOR]

Sindromul metabolic (SM) reprezintă un cumul de factori de risc ce duc la apariţia bolilor cadiovasculare şi a diabetului zaharat. Dintre aceşti factori amintim: obezitatea abdominală, dislipidemia, hipertensiunea arterială, alterarea toleranţei la glucoză. Astfel, identificarea precoce a copiilor cu risc de a dezvolta SM devine extrem de importantă. La sfârşitul secolului XX, incidenţa DZ tip 2 la copil a crescut dramatic. Această tendinţă de creştere a prevalenţei DZ tip 2 la copil este atribuită creşterii ratei obezităţii în rândul persoanelor de vârstă tânără. Deşi mecanismele fizio-patologice ale SM nu sunt pe deplin elucidate, se pare că insulino-rezistenţa (IR) are un rol-cheie. IR reprezintă, de fapt, un răspuns deficitar la efectele fiziologice ale insulinei (afectate fiind metabolismul glucidic, lipidic, proteic precum şi funcţia endoteliului vascular). Se prezintă cazul unei adolescente în vârstă de 13 ani, cu greutate mare la naştere şi cu exces ponderal din perioada de copil mic. Pacienta este îndrumată spre Clinica II Pediatrie când la excesul ponderal se asociază unor valori tensionale crescute. [ABSTRACT FROM AUTHOR]

Introduction: In type 1 DM treatment, insulin delivery is crucial, but the quantity of the delivered insulin is equally important, which means that type 1 DM patients must constantly monitor their blood glucose levels. Blood glucose level evaluation using a glucometer offers an instant value and must be repeated during the day. Another method is using a glycemic sensor which is able to monitor blood glucose levels continuously. Aim. This work revises the newest acquisitions in type 1 DM in children. Method: The most advanced systems of continuous blood glucose levels monitoring (CGMS) can turn on alarms when reaching certain blood glucose levels (either hypoglycemia or hyperglycemia), some of them being able to predict the tendency of the blood glucose levels (ascending or descending). These types of alarms are very useful for the patient who is in this way capable to take the wise decisions in order to correct his blood glucose levels. Another device for determining blood glucose levels is the "patch". This contains a series of micro-needles in the skin and an electronic component that converts the signal detected into a specific value. Recently UC San Diego Jacobs School of Engineering has developed a glycemic sensor (still in clinical trials) like a temporary "tattoo" that contains two electrodes that conduct a small quantity of power so that the glucose molecules may rise at the surface of the skin, this way permitting the measurement. There have also been developed "contact lenses" able to measure the quantity of glucose in the ocular liquid. Nowadays insulin pumps are able to act and adjust the quantity of insulin delivered to the patient. The insulin pumps that are completely implanted may be an option but their placement needs a surgical intervention and their insulin filling process must be done in the hospital through a small incision as access point. Therefor a big disadvantage is that they are invasive. A very important step in the evolution of insulin pumps has been recently made by combining insulin pump technology with the one of glycemic sensors offering a shut system able to act automatically and more similar to the healthy pancreas. There is an inconvenience for the patient because two components must be attached to the patient's body (the insulin catheter and the glycemic sensor). Developing a single device: insulin catheter + glycemic sensor (although possible from technical point of view) could influence the measurements of the sensor because insulin and glucose will start acting in the specific area where the device is placed. A major objective in perspective is represented by the artificial pancreas which could offer the same functions as the healthy pancreas without the patient's intervention. Conclusions: Nowadays devices (pumps and sensors) offer an efficient solution in obtaining and maintaining the normal levels of blood glucose with a great impact on type 1DM patient's life. [ABSTRACT FROM AUTHOR]

Sindromul Kallmann se caracterizează prin deficit izolat de GnRH, asociat cu hipo/anosmie. La examenul clinic al pacienţilor cu sindrom Kallmann se decelează micropenis, criptorhidie, absenţa instalării pubertăţii, infertilitate. Se prezintă cazul unui adolescent în vârstă de 16 ani, afirmativ cu anosmie şi hipogonadism (sesizat de aparţinători) încă de la vârsta de 2-3 ani. A fost evaluat în repetate rânduri în diferite servicii medicale, fără a se stabili un diagnostic de certitudine. Ulterior, pacientul se internează în Clinica II Pediatrie pentru investigaţii suplimentare şi precizare de diagnostic. [ABSTRACT FROM AUTHOR]

Tuberculoza copilului reprezintă o importantă problemă de sănătate publică. Adesea subdiagnosticată şi ascunzându-se sub simptomatologia altor afecţiuni respiratorii sau extrarespiratorii este diagnosticată uneori tardiv în stadiul de complicaţii ca meningita şi miliara. Medicul de familie şi pediatrul joacă un rol important în stabilirea cât mai rapidă a suspiciunii de tuberculoză, sprijiniţi de o anchetă epidemiologică temeinică. [ABSTRACT FROM AUTHOR]