Search

Stimați participanți la conferința națională științifico-practică „Medicina personalizată în diagnos-ticul și tratamentul complex al tumorilor la copii”.Acum un an în cadrul Programului de Stat a fost lansat proiectul „Chirurgia modernă persona-lizată în diagnosticul și tratamentul complex al tumorilor la copii”.Acest proiect este foarte actual la ziua de azi, când OMS semnalizează o creștere cu 13% a inci-denței cancerului la copii în ultimii 20 de ani.Totodată, s-a observat și o creștere a ratei diagnosticului tardiv de la 22% în a. 2006 până la 26% în 2018.Executanții proiectului și-au pus ca scop să analizeze la nivel național factorii de risc și cauzele îmbolnăvirii copiilor de maladii oncologice. Este deosebit de important, că executorii proiectului intenționează să optimizeze metodele de evidență statistică a tumorilor benigne și maligne la copii, localizate în regiunea capului și gâtului, în regiunea toraco-abdominală și în creier, conform stan-dardelor europene.În echipa de lucru a proiectului activează 2 academicieni ai AȘM: prof. E. Gudumac și Gh. Țîbîr-nă (conducătorul proiectului), ambii cu o experiență vastă în chirurgia oncologică pediatrică.Pe parcursul anului 2020 în cadrul proiectului a fost elaborat un chestionar special pentru efectu-area evidenței statistice obiective a copiilor cu tumori.În primul an de activitate au fost diagnosticați și tratați 279 (35,2%) copii – pacienți – primari și 498 (64,8%) – secundari, dintre care 455 (58,5%) au fost cu tumori benigne și 97 (12,4%) – cu tumori maligne.S-au efectuat 231 de intervenții chirurgicale. Au fost implementate metode de chirurgie mini-in-vazivă personalizată de diagnostic, tratament și prevenție a tumorilor benigne și maligne la copii.În scopul ameliorării diagnosticului și sporirii vigilenței oncologice propunem să fie organizat un ciclu de educație continuă profesională pentru: medicii de familie, pediatri, endocrinologi, stomato-logi, chirurgi de profil general.Dorim succes participanților la conferință.Rector USMF „N. Testemițanu”Prof. univ. E. Ceban

Strategia contemporană a medicinei mondiale este nu numai medicina personalizată bazată pe dovezi, pe profilul bolnavului, dar pe genotip, fenotip, tipul de metabolism și a factorilor de mediu. Vom putea vorbi că medicina de precizie va fi medicina viitorului. Vom avea posibil și știința – nanogenomica medicală. Asta va fi reforma de tratament a medicinei umane

Bolile cardiovasculare reprezintă cauza principală responsabilă de morbiditatea și mortalitatea în lume. Direcțiile de dezvoltare, preconizate în medicina cardiovasculară pentru următorii ani, vor servi imperativului de a le reduce. În articol sunt elucidate câteva din domeniile de perspectivă. Progresele notorii în imagistica medicală, medicina de precizie, genomică și epigenetică, în tehnologiile de elaborare de medicamente noi, în medicina regenerativă, medicina de prevenție etc., au fost atinse într-o strânsă colaborare interdisciplinară și vor permite o dezvoltare oportună în domeniul cardiologiei. Va fi necesară acumularea în continuare de dovezi verosimile pentru a atinge niveluri noi, exacte și personalizate în stratificarea riscului, în diagnosticarea precoce, în optimizarea tratamentului, profilaxia bolilor CV și menținerea stării de sănătate CV.

Introducere. Finanțarea sistemului de sănătate din Republica Moldova are particularitățile sale specifice legate de moștenirea istorică de finanțare caracteristică sistemului Semașco și cerințele actuale de fi nanțare ale sistemului Bismark care a fost implementat în Republica Moldova în 2004. Scopul lucrării: Evaluarea particularităților de finanțare a sistemului de sănătate din Republica Moldova. Material și metode. În calitate de material de lucru s-au folosit modelele de fi nanțare ale sistemelor de sănătate din lume, prevederile legislative, datele de la CNAM, datele de finanțare a țărilor vecine. Rezultate. Sistemul de sănătate din Republica Moldova are caracteristicile sale de finanțare. Moștenind de la sistemul sovietic (Semașco) o rețea eronat dezvoltată de spitale și astăzi se fi nanțează prioritar sectorul spitalicesc (circa 65%), pentru medicina primară rămânând doar 30-35%. Optimizarea sistemului spitalicesc va permite repartizarea finanțelor după priorități și necesități, evidențiind medicina primară. De asemenea urmează de atras în sistemul de sănătate noi investiții prin parteneriat public-privat, granturi, donații etc. Concluzie. În pofida faptului că în Republica Moldova se alocă pentru sănătate circa 11,5-11,7% din PIB, fiecărui locuitor îi revine anual doar $200 SUA. Optimizarea sistemului spitalicesc și atragerea de noi investiții va permite îmbunătățirea finanțării sistemului de sănătate din Republica Moldova mărind totodată și suma de bani prevăzută pentru fiecare cetățean

Rezumat.Tumorile la copii au particularități de dezvoltare naturală, de diagnostic și clinică, de structură morfologică, de vîrstă, de sex, de predelecție etc. În structura morbidității oncopediatrice prevalează hemoblastozele 58-60%, tumorile creierului 17-18%, rinichiului 7-7,5%, a oaselor 5,0-5,5%, sarcoamele țesuturilor moi 4,0-4,5%, tumorile glandei tiroide 0,8-1,0%,a organelor reproductive 1,0-1,2%, a ficatului - 1,0%, altele - 2,5-3,0% [15, 16, 23].Tumorile la copii ocupă locul 2 în structura mortalităâii copiilor până la 18 ani. Un loc aparte îi revine sarcomului Eving, tumorii lui Wilms, rabdomiosarcomului embrionar și altele [21].Și serviciul oncologic are particularotățile sale manageriale, să dispună de anumite criterii, facilități, centrele să fie specializate în oncopediatrie, să dispună de specialiști, dispozitive tehnice, tehnologii de diagnostic și tratament, echipamente medicale și medicamente generice și eficiente. Serviciul trebuie să dispună de specialiști oncopediatri în fiecare zonă a Republicii Moldova - nord, centru, sud și sud-est. Este necesară o colaborare interdisciplinară cu medicina de familie, specialiștii din teritoriu și cu veriga specializată terțiară, dar și cu familiile acestor copilași, cu organele administrativ teritoriale și cu sectorul asociativ. E necesară infrastructura serviciului oncopediatric consultativ și interdependența cu Institutul Oncologic, cu Centrele de reabilitare, de educație continuă în condiții de spital și de tratament paliativ, cu serviciile asistenței sociale.

Datele prezentate fac parte componentă a reviului de literatură/rezultatele obținute în cadrul proiectului „Program de Stat 2020-2023” cu cifrul 20.80009.8007.04.În ciuda progreselor evidente, a diversificării posibilităţilor terapeutice și a nenumăratelor studii, hipertensiunea arterială este încă, adesea, greu de controlat. Din păcate, frecvenţa cazurilor în care tensiunea arterială nu ajunge la ţintele ghidurilor este foarte mare la nivel global. Conceptul provocator al hipertensiunii arteriale rezistente la tratament reprezintă o situaţie dificilă în abordarea practică.Fiind simultan boală şi factor de risc redutabil pentru evenimente cardiovasculare majore, putem puncta că abordarea corectă a hipertensiunii rezistente la tratament marchează unul din dezideratele majore în cardiologie. Studiile recente pun în valoare importanța hemodinamicii renale a pacientului hipertensiv cu eventuală apreciere a evoluţiei în timp a funcţiei renale, a afectării de organ țintă şi a răspunsului la tratamentul hipotensiv. Astfel, atât din punct de vedere științific, cât și pentru medicina practică, un interes deosebit prezintă identificarea particularităților hemodinamicii renale la pacienții hipertensivi, rezistenți la tratament.

Ideea lucrării date din programul științific de stat sub denumirea „Chirurgia modernă personalizată în diagnosticul și tratamentul complex al tumorilor la copii”. La prima etapă executorii au efectuat cercetări statistice în privința incidenței a cancerului glandei tiroide la copii. Pe parcursul a 40 ani din 18549 cu patologie tiroidiană nodulară au fost depistați 1078 de copii: 105 - (9,7%) cu cancer, adenoame 534 - (49,5%), gușă toxica nodulară 213 - (19,7%) , struma Hashimoto 226- (21%), : raportul fată - baieți 6:1. Vârsta cea mai afectată este de 9 - 16 ani. Cea mai înaltă morbiditate revine copiilor de 12 - 15 ani.Structura morfologică a cancerului glandei tiroide la copii (105 pacienți) a fost urmatoarea: cea mai afectată cancer papilar- 68,6%, pe locul doi folicular 23,8%, al treilea loc medular - 5,7% și pe locul patru cancerul anaplazic - 1,9%.Scopul prioritar al autorilor a fost medicina personalizată care presupune selectarea unui tratament adecvat pentru pa- cient, în funcție de volumul focarului primar, tipul morfologic și evoluția biologică a tumorii. În plan de diagnostic pentru aprecierea agresiei tumorii, autorii vor propune cercetări imunohistochimice în aprecierea agresivității angioinvazive a carcinoamelor tiroidiene la copii. Se propune de a cerceta expresia tirioiglobulinei, keratinei și vimentinei, peroxidazei. Expresia peroxidazei a fost studiata la 22 de copii. Expresia tireoglobulinei a fost studiata la 31 copii. Iar expresia kerati- nei și vimentinei a fost studiata la 16 copii [2, 4-6].

Tumorile cavității bucale la copii. Abordare de diagnostic. Deși majoritatea leziunilor raportate la copii și adolescenți sunt benigne, ar trebui să se recunoască faptul că tumorile maligne orale apar la copii. Incidența malignității copilului este cea mai mare în primul an de viață, cel de-al doilea vârf fiind întâlnit la vârsta de 2-3 ani. Mulți medici cred că cancerul oral este deosebit de agresiv la pacienții tineri și este asociat cu o supraviețuire mai slabă în comparație cu adulții. Numeroase rapoarte timpurii despre cancerul oral la adulții tineri au concluzionat că boala era mai agresivă și prognosticul era mai slab decât la adulții în vârstă. Scopul acestui studiu este de a face o revizuire a literaturii cu privire la metodele de diagnostic ale tumorilor cavității bucale la copii. Concluzie. În ciuda progresului în tehnologia și medicina metodele de examinare paraclinică în determinarea tumorilor cavității bucale la copii nu au fost suficient dezvoltate și studiate, este necesitatea de a efectua studii suplimentare pentru a crea protocoale de diagnosticare pentru populația pediatrică

În lucrare sunt reflectate etapele de stabilire a imunologiei în cadrul direcțiilor științifice prioritare ale USMF „Nicolae Testemițanu“. Sunt elucidate rezultatele cercetărilor realizate în cadrul a 4 programe de stat și 4 proiecte instituționale. Variabilitatea majoră de defecte imune constituie o problemă de valență pentru medicina publică datorită complexicității lor clinice, dificultăților de diagnostic și creșterea prevalenței acestora. Dotarea Laboratorului cu echipament contemporan pentru testarea statutului imun, datorită grantului major de la Guvernul Japoniei, a facilitat posibilitățile de diagnostic în acest domeniu performant la nivel internațional. Rezultatele studiilor științifice se reflectă exemplar în cele 5 patente de invenții, 4 teze de doctor habilitat, 16 teze de doctor în medicină și biologie, 236 lucrări publicate cu rapoarte la 39 congrese și conferințe internaționale și naționale, multe dintre ele fiind distinse cu premii și aprecieri de excelență.

Onorată comunitate științifică, Constantin Ţâbâr-nă, doctor habilitat în ştiinţe medicale, profesor uni-versitar, academician Onorific al Academiei de Şti-inţe din Republica Moldova, este cu adevărat un om emerit, un maestru al culturii medicale autohtone, absolvent al primei promoţii de medici de la noi și reprezentant al absolvenților de aur ai Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, unde a activat aproape 60 de ani. Dumnealui este unul dintre clasicii medicinei autohtone care au lăsat braz-de adânci în procesul de fondare a medicinei noastre. Domnia sa a manifestat de-a lungul anilor un înalt po-tenţial intelectual, perseverent și creativ în toate do-meniile de activitateclinică, pedagogică, ştiinţifică şi managerială. Îmi aduc aminte, fiind studenți la anul 1 și 2 toți așteptam cu nerăbdare să începem disciplinele clini-ce. Și una dintre primele catedre care ne-a deschis orizonturile medicinii clinice a fost chirurgia gene-rală, condusă de către profesorul Constantin Țîbâr-na. Dumnealui avea o prestare pozitivă care îți trezea fascinație față medicina clinică. Datorită prelegerilor domniei sale și modului prin care dumnealui condu-cea clinica, marea majoritate a studenților s-au în drăgostit în disciplinele chirurgicale. Studenții erau interesați și motivați să participe la ședințele cercu-rilor științifice și, ulterior au devenit chirurgi, care au reușit să fondeze o școală chirurgicală de excelență în Republica Moldova. Țin minte foarte bine, până acum, prelegerile, seminarele chiar și examenul pe care mi la primit domnul profesor Constantin Țîbârnă. Ulterior absol-vind deja facultatea de medicină, am avut noroc de nenumărate tangențe de comunicare si colaborare in activitățile profesionale comune, ce au contribuit la o apropiere profesionala si o posibilitate de a cunoste mult mai profund personalitatea destinsului profesor. În perioada de pregatire postuniversitara a mea in institutiile de excelenta din Moscova nu o dată m-am întâlnit cu domnul profesor în calitate de reprezen-tant al Republicii Moldova, unde domnia sa se pozi-ționa ca unul din liderii importanți din fosta Uniune Sovietică. Colegii de acolo îi purtau profundă stimă. Relațiile pe care domnia sa le-a dezvoltat activând în Moscova, au avut o contribuție enormă la procesele de pregătire a cadrelor medicale de la noi, de obținere a burselor pentru studii in doctorantură și organizare a diferitor congrese și evenimente în Republica Moldova. Am participat și eu la câteva ședințe unde pro-fesorul Țibârnă a ținut discursuri și a prezentat rezul-tatele muncii sale, care erau mereu apreciate de către colegii din fosta uniune. Din păcate, puțin este elucidat faptul că profeso-rul Țîbârna a fost unul din marii coordonatori ai cer-cetării științei medicale autohtone. Consider, că acest fapt, merită a fi subliniat și menționat mai des. Dum-nealui a condus, timp de ani buni, așa numitul co-mitet de coordonare a cercetărilor medicale „Ucionîi Medițînscîii Soviet” al ministerului sanatatii. Domnia sa coordona toată cercetarea medicala în Republica Moldova începând de la publicații, monografii, lu-crări științifice, lucrări metodice până la procesele de fondare și de organizare a institutelor de cercetare. În perioada când domnia sa conducea acest consiliu, importante reforme în organizarea politicilor de sănă-tate au avut loc. Printre acestea se numără: deschide-rea Institutul de Cardiologie, precum și a Institutului Ocrotirii Sănătății Mamei și Copilului. Tot sub influ-ența dumnealui, au fost reorganizate instituțiile de cercetare. Astfel, putem afirma cu încredere faptul că profesorul Constantin Țîbârna, a fost un reprezentant al politicilor de organizare a sistemului de sănătate din Republica Molodva, și unul dintre fondatorii si coordonatorii stiintei medicale autohtone. Profesorul Țîbârnă a publicat peste 400 de lucrări ştiinţifice, inclusiv 17 monografii, găsind timp şi pen-tru elaborarea unor metode inedite de diagnostic şi tratament, a contribuit în mod direct la pregătirea a 36 teze de doctor şi doctor habilitat în medicină, și a condus 20 de ani Consiliul de experţi al Ministe-rului Sănătăţii, deţinând un timp aceiaşi funcţie şi în cadrul Comisiei Superioare de Atestare a Republicii Moldova. Toate aceste realizări, în paralel cu o remar-cabilă activitate pedagogică la Alma Mater, în calitate de profesor universitar și conducător al catedrei de chirurgie. Și aproape zilnic salva vieții, pe masa de operație. Pentru meritele-i incontestabile în cercetare, peda-gogie, activitate clinică i s-au conferit Ordinul „Glo-ria Muncii”, precum și titlurile onorifice de membru titular al Asociaţiei Mondiale al Academiei de Ştiinţe din New-York, academician Onorific al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova „Om Emerit” și Laureat al Premiului de Stat al Republicii Moldova. Dumnealui va rămâne pentru noi mereu, un coleg bun, un profesor remarcabil, un excepțional organi-zator, un cercetător de notabil, un clinician valoros şi un om deosebit Activitatea sa clinică, ştiinţifico-di-dactică și managerială va rămâne pentru noi toți ca un reper de aspirație. Academician Stanislav GROPPA, Prorector pentru activitatea de cercetare la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „N. Testemițanu”

Monografia „Patologia nodulară a glandei tiroide la adulți și copii” conține nouă capitole, în care sunt prezentate materiale despre : particularitățile anato-mo-topografice și funcționale ale glandei tiroide; epi-demiologie; particularitățile clinico-morfologice ale tumorilor glandei tiroide; managmentul modern în diagnosticul patologiilor nodulare tiroidiene; chirur-gia miniinvazivă personalizată în tratamentul patolo-giei nodulare și al cancerului glandei tiroide; cancerul glandei tiroide la copii; pronosticul cancerului glan-dei tiroide. Patologia nodulară a glandei tiroide la adulţi şi co-pii (PNGTAC) este una dintre cele mai frecvent întâl-nite tumori maligne ale organelor sistemului endocrin. În marea majoritate cancerele tiroidiene au un grad de agresivitate tumorală şi un pronostic favora-bil, dar, cu toate acestea, există unele cancere şi sar-coame tiroidiene clinic agresive, care prezintă pericol pentru viaţa pacientului. În ultimele două decenii datorită utilizării me-todei diagnostice de biopsie aspirativă videoasista-tă cu examen morfologic ulterior a devenit posibilă diagnosticarea cu înalt grad de precizie a nodulilor tiroidieni. Astfel, în mare măsură se explică o majo-rare semnificativă a indicilor morbidităţii prin pato-logie tumorală tiroidiană în toate ţările, inclusiv şi în Republica Moldova. Trebuie menţionată o majorare a indicilor morbidităţii în Rusia, Belorusia, Ucraina, Moldova şi ca rezultat al poluării mediului cu 131I şi 137Cs după catastrofa de la Cernobâl. Glanda tiroidă este unul dintre cele mai radiosen-sibile organe ale organismului uman. Radiaţia ioni-zantă este direct implicată în apariţia şi dezvoltarea cancerelor tiroidiene, în special, a formelor papilare şi foliculare. Până la începutul anilor ’90 se considera, că fac-torul etiologic principal în dezvoltarea cancerului tiroidian la copii şi adolescenţi îl constituie iradierea externă iatrogenă în cadrul gamma-terapiei pentru tratarea afecţiunilor inflamatorii ale regiunii capului şi gâtului. În rezultat s-a observat o creştere a morbi-dităţii prin cancere papilare de 8-10 ori. Pe lângă factorul radiaţional în etiologia cancere-lor tiroidiene trebuie menţionat şi impactul factorului genetic, familial, responsabil de apariţia unor forme de cancere tiroidiene în cca 30% de cazuri. La baza dezvoltării acestor cancere tiroidiene stau mutaţiile punctiforme în RET protooncogene. Existenţa acestor mutaţii în genomul RET prezin-tă un risc de 100% de dezvoltare a cancerului tiroidian medular, care apare la o vârstă mai tânără (până la 45 de ani). Localizarea oncomutaţiei în protooncogena RET determină vârsta, la care apare cancerul medular şi agresivitatea clinică a tumorii în cadrul sindromu-lui MEN-2. La momentul actual, sunt toate premisele pentru a constata, că în mare măsură caracterul evo-luţiei clinice a cancerului tiroidian este determinat de modificările molecular-genetice în celulele tumorale. Evoluţia clinică şi pronosticul maladiei oncologi-ce tiroidiene sunt influenţate şi de alţi factori pronos-tici, ca: vârsta pacientului, tipul histologic al tumorii, gradul de răspândire, tactica tratamentului. Desigur, nu ne stă în puteri întotdeauna să preîn-tâmpinăm dezvoltarea unui cancer, dar putem să efec-tuăm un diagnostic precoce, să stabilim corect poten-ţialul malignităţii şi al agresivităţii pentru a aplica un tratament maximal adecvat şi eficient. Medicina modernă dispune de astfel de metode de tratament al cancerelor tiroidiene ca:chirurgia on-cologică, radio-, chimio- şi hormonoterapia, este în proces de studiere metoda target (ţintită) terapie. Cele mai bune rezultate pot fi obţinute prin combinarea acestor metode pe principii patogenetice şi aplicarea lor la stadiile incipiente ale cancerului. De pe poziții moderne autorul a folosit clasificarea nouă de stadia-lizare, ediția a 8-a, 2018. (AJCC – UICC). În scopul ameliorării pronosticului în cancerul tiroidian în lucrarea sa A. Țîbîrnă a acţionat în două direcţii: depistarea precoce a tumorilor tiroidiene po-tenţial agresive şi efectuarea unui tratament individu-al cât mai adecvat şi radical. Orice tumoare malignă la stadii incipiente poate fi tratată cu succes. În ultimii ani, s-a afirmat şi diagnosticul prin cer-cetarea şi depistarea markerilor tumorali specifici, ca tireoglobulina, calcitonina pentru estimarea progre-sării procesului tumoral şi diagnosticul recidivelor. Analiza bioptatului, obţinut din ganglionii limfatici regionali, dă o veridicitate de diagnostic de 100%. Metoda nouă de PET-CT a permis depistarea proce-sului tumoral în ganglionii iodnegativi, care nu cap-tează Iodul radioactiv. S-au produs schimbări radicale şi în viziunea asupra metodelor chirurgicale de tratament referitor la tehnica şi volumul operaţiilor în cancer tiroidian. În baza unei experienţe clinice vaste de diagnostic şi tratament al cancerului tiroidian în clinica „Tumori ale capului şi gâtului” a Institutului Oncologic din Republica Moldova pe un lot de 18549 de pacienţi cu patologie tumorală a glandei tiroide, dintre care 6183 cu cancer și 1078 patologii nodulare la copii, din care 105 – cancer. Pentru procesele pretumorale ale glandei tiroide (adenom, gușă toxică nodulară, Stru-ma Hashimoto) – Andrei Țîbîrnă a elaborat operații tipice: rezecția glandei tiroide, rezecția subtotală a glandei tiroide, tiroidectomia, operații mini-invazive la glanda tiroidă. Pentru cancer pe acest lot de pacienți autorul a elaborat o clasificare specială a intervenţiilorchirur-gicale, în funcţie de răspândirea procesului tumoral în focarul primar şi în zonele de metastazare. Au fost elaborate 3 tipuri de operaţii: Operaţii tipice – se aplică în stadiile iniţiale ale cancerului tiroidian şi constau în rezecţia subtotală a glandei tiroide, rezecţia maximal subtotală, tiroidec-tomie şi operaţii mini-invazive la glandatiroidă; Operaţii lărgite–constă în operaţii lărgite în can-cere tiroidiene local-răspândite cu 3 tipuri de răspân-dire extraglandulară a tumorii şi anume: răspândire limitată în muşchi şi ţesuturile moi cervicale adiacen-te, şi în stratul muscular al esofagului, nerv recurent; Operaţii combinate: Răspândire extinsă în organele adiacente, în tra-hee, laringe,faringe; Răspândire limitată şi extinsă în focarul primar + metastaze în ganglionii limfatici cervicali, paratra-heali, mediastinali superiori şi inferiori. delor paratiroidiene în muşchii sterno-cleido-mastoidi-eni pentru a le păstra funcţia (metabolismul de calciu). A fost aplicată metoda mini-invazivă de operaţii pentru cancer tiroidian, care este minimal traumati-zantă, dă rezultate cosmetice favorabile, se micşorea-ză durata de spitalizare, nu cere administrarea exa-gerată a preparatelor analgetice, reducându-se astfel considerabil sinecostul operaţiei. Vindecarea se pro-duce în termeni scurţi. Invenția №3470 din 2022.03.10 – „Metadă mini-invazivă de tratament chirurgical al tumorilor glandei tiroide”. Reabilitarea pacienţilor, trataţi pentru cancer tiroidian, constă în restabilirea statutului hormonal, în special, după dereglarea postoperaţională a aces-tuia. Terapia hormonală de substituţie se face în baza evaluării clinice a stării pacientului. Programul de restabilire a fost elaborat de autor strict individual personalizat şi include câteva tipuri de adaptare: hormonală, fizică, psihică, socială şi pro-fesională. Sperăm că această monografie a doctorului în me-dicină A. Țîbîrnă una din primile lucrări consacrate medicinei personalizate va fi de folos medicilor onco-logi, endocrinologi, chirurgi, otolaringologi, stoma-tologi, medicilor de familie, rezidenţilor,studenţilor.

Formarea serviciului de Ftiziopneumologie în actuala Republica Moldova este notificată la începutul secolului XX anul 1911. Prin Hotărârea nr. 430 din 12.09.1959 a Consiliului de Miniștri al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești, în cadrul Dispensarului Antituberculos Republican, la 01.10.1959, a fost fondat Institutul Moldovenesc de Cercetări Științifice în Tuberculoză cu o capacitate de 100 de paturi – instituție ştiinţifico-practică, cu sarcinile de demarare a cercetărilor ştiinţifice în domeniu şi implementarea în practica medicală a performanţelor ştiinţifice, studiere a situaţiei epidemiologice a tuberculozei în mediul urban şi rural, perfecţionare a metodelor organizaţionale de luptă antituberculoasă şi de depistare precoce a maladiei, acordare a asistenței calitative instituţiilor antituberculoase din republică. Pe parcursul perioadei 1988-1997 a funcţionat în calitate de Clinică de Ftiziopneumologie în cadrul Institutului de Cercetări Ştiinţifice în Medicina Preventivă şi Clinică. La data de 15.04.1997 prin ordinul Ministerului Sănătăţi al Republicii Moldova nr. 62 din 10.04.1997 a fost reorganizat în Institutul de Ftiziopneumologie al Ministerului Sănătăţii. Conform HG nr. 1142 din 15.10.2004 „Cu privire la comemorarea personalităţii marcante în domeniul medicinei şi al sistemului de sănătate publică Chiril Draganiuc”, IMSP Institutului de Ftiziopneumologie i s-a decernat numele „Chiril Draganiuc”. IMSP Institutul de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc” este o instituție medicală strategică cu activitate ştiinţifico-practică și curativ-profilactică, specializată în epidemiologia, diagnosticul, tratamentul şi recuperarea medicosocială a pacienţilor cu tuberculoză şi boli pulmonare nespecifice. Elaborează strategii de dezvoltare, coordonează managementul și evaluează serviciul de ftiziopneumologie, monitorizează implementarea şi evaluează realizarea PNCT. Reforma Serviciului de Ftiziopneumologie și a Institutului de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc” continuă.

Academia de Științe Medicale din Republica Moldova a fost fondată la 4 august 1999. Argumentarea cheie a fost numărul logistic solid de doctori habilitați – 65, doctori în medicină – 168 și 420 de colaboratori științifici. Primii fondatori ai AȘMDM au fost Eugen Popușoi, Constantin Țîbîrnă, Boris Melnic, Gheorghe Duca, Gheorghe Țîbîrnă, Ion Dediu, Ion Corcimaru, Andrei Galben, Vasile Anestiadi, Alexandru Nacu, Nicolai Opopol, Eva Gudumac, Eugen Maloman. Președinte a fost ales academicianul Gheorghe Țîbîrnă. Pe parcursul a 20 ani prezidiumul Academiei de Științe Medicale din Republica Moldova a organizat 5 conferințe științifice cu participare internațională dedicate epidemiologiei, diagnosticului, tratamentului celor mai răspândite maladii din Republica Moldova (neurologie, oncologie, medicina de urgență, sănătate publică). În prezent în structura AȘMDM sunt: 47 membri titulari, 12 membri corespondenți, 16 membri de onoare de peste hotarele R. Moldova.